Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu, județul Caraș-Severin – Asociația Acasă în Banat
Volumul este dedicat complexului mulinolgic din localitatea Eftimie Murgu, cunoscută în trecut drept Rudăria. Nu mai puțin de 22 mori de apă există aici (dintre care doar 11 sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice, beneficiind de protecție legală specifică), cel mai bogat patrimoniu mulinologic din toată țara și, foarte probabil, din sud-estul Europei. Volumul reprezintă o radiografie a sitului și a transformărilor prin care acesta a trecut de-a lungul timpului. Pe fondul unei literaturi de profil sărace, lucrarea de față introduce în circuitul științific un volum semnificativ de date originale cu caracter istoric, socio-economic și etnografic.
Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat își desfășoară activitatea legată de patrimoliul mulinologic din 2019 , iar acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor. Primul volum, „Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin” a apărut în 2023.
Planul lucrării este structurat în jurul celor 22 de obiective ce vor fi analizate detaliat, cu cele trei componente principale: clădirea, instalația hidraulică și instalația de măcinat. Fiecare piesă constitutivă va fi evaluată individual, iar la final, prin agregarea tuturor datelor obținute, se va prezenta o imagine clară a stării de conservare a ansamblului de la Rudăria. De interes pentru cultura de arhitectură va fi și analiza tehnicilor de construire folosite la Rudăria, atât în privința clădirilor, cât și a amenajărilor hidraulice care formează, împreună, un peisaj construit unic.
Contextul istoric a fost tratat amănunțit, pornind de la istoricul satului, continuând cu dezvoltarea economiei locale, apariția morilor și momentele cheie care au dus la declinul lor. Volumul cuprinde și rezultatele cercetărilor de arhivă în încercarea de a stabili anul construcției fiecărei mori în parte. De asemenea, vom trata chestiunea morilor dispărute (în a doua parte a secolului XIX existau cca. 50).
Corpul lucrării este întregit cu un amplu material de cultură și societate: portrete de locuitori, morari și proprietari de moară; relatări, povești și legende în legătură cu morile; descrierea produselor de moară, a soiurilor vechi de cereale; gastronomia locală construită în jurul produselor de moară etc.
Morile Banatului: Repertoriul mulinologic al județelor Timiș și Caraș-Severin – Asociația Acasă în Banat
Proiectul este rezultatul unei munci de cercetare derulate pe parcursul ultimilor ani de Asociația Acasă în Banat, prin care aceasta a încercat să identifice, repertorieze și promoveze patrimoniul mulinologic din regiunea istorică a Banatului. Scopul proiectului este să aducă în fața publicului, a cercetătorilor și a tuturor celor interesați, rezultatele acestei cercetări.
În urma celor două campanii de cercetare în județele Timiș și Caraș-Severin, au fost identificate peste 320 de mori de diverse tipologii (mori acționate de puterea apei cu roată verticală, orizontală-ciutură sau turbină; mori acționate de motoare electrice care au fost la origine construite pentru motoare cu abur sau diesel; mori de vânt sau alte instalații hidraulice asimilate morilor). Toate obiectivele identificate au fost localizate GPS și fotografiate în ansamblu și în detaliu. Aceste informații au fost completate de interviuri cu localnici, morari sau persoane cheie din comunitățile în care se află morile, și de consultări ale lucrărilor de specialitate, ale monografiile localităților din Timiș și Caraș-Severin, ale documentelor din Arhivele Naționale (Timișoara, Caransebeș, București), ale colecțiilor de documente private precum și a altor lucrări relevante din țară.
Lucrarea este împărțită în trei capitole principale: morile din județul Caraș-Severin, morile din județul Timiș și morile din colecțiile muzeale. Primele două capitole sunt împărțite pe zone funcționale (fie etnografice, fie arondate principalelor orașe), pe localități și pe mori. Pentru fiecare localitate am încercat să stabilim un cadru general al existenței morii în acea comunitate și să scoatem la lumină istoria morăritului din localitate. Pentru fiecare moară a fost realizată o fișă detaliată care cuprinde informații cu privire la localizare, mod de funcționare, starea de conservare, istoric, denumire. Aproximativ 2/3 din spațiul editorial dedicat fiecărei mori este ocupat de fotografii relevante din exterior și (unde a fost posibil) din interior, incluzând detalii, imagini istorice, planșe, schițe.
Prin vechimea lor, diversitatea, răspândirea în teritoriu, considerăm că morile reprezintă o componentă esențială a patrimoniului industrial din România.
