Itinerarea expoziției „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” – Asociația FABER

„Semnalizatoare — Designul nu este un panou de bord” e o expoziție care explorează cum poate designul să intermedieze inițiative colaborative ce depășesc limitele parametrilor standard de producție. Ancorată în cadrul contextual oferit de un raport comisionat, „Economia Timișoarei: Distribuția teritorială a economiei în zona metropolitană Timișoara”, expoziția a invitat practicieni multidisciplinari să colaboreze cu cercetători locali, interpretând datele statistice prin filtre specifice designului aplicate apoi pe diverse dispozitive, corpuri, agenți, medii, forțe și rețele. Aceste colaborări au construit pe cercetările existente, au valorificat rețeaua de inginerie locală și au interacționat cu sisteme de cunoaștere consacrate din interiorul și dincolo de ecosistemul industrial al Timișoarei. Proiectele rezultate converg la intersecția asimetriilor informaționale dintre discipline, etape ale lanțului de aprovizionare, procese computaționale, imaginația colectivă, culturi materiale și peisaje fabricate. Prin observarea și reinterpretarea căilor de navigare a acestor asimetrii, lucrările semnalează prezența, caracterul ascuns și transformarea iminentă a designului în România. 

Expoziția ”Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord”, parte din seria de trei expoziții a programului Bright Cityscapes – la rândul său parte din programul oficial al Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2023 –, propune un mod inedit de citire a practicilor creative. O lectură realizată în strânsă relație cu sistemul academic și economic din care facem parte și în același timp puternic conectată la spațiul urban ca mediu primordial de dezvoltare și consum al acestor practici, lucrările din expoziție propun punți de colaborare și conexiune între lumi și domenii și constituie o privire proaspătă și atent documentată asupra designului contemporan. 

Integrarea expoziției în cadrul programului Romanian Design Week 2024, reunește acest tip de conținut cu cele mai noi realizări ale designerilor români, lărgind astfel posibilitățile de înțelegere și reflexie asupra rolului profesiilor creative în economia și orașul contemporan.

Woven Secrets (Secrete întrețesute) – Asociația FABER

Woven Secrets este un proiect curatoriat și coordonat de Martina Muzi și Oana Simionescu, proiect ce a extins inițiativele programului Bright Cityscapes (parte din TM2023, co-finanțat prin Timbrul arhitecturii) prin: cercetare colaborativă multidisciplinară aplicată, o nouă expoziție ce explorează industria textilă timișoreană și activități conexe de participare și educaționale. Ce ne-am propus la nivel conceptual prin Woven Secrets a fost să construim o traiectorie culturală colaborativă prin care un grup de creativi – cu experiențe și abordări diverse – să exploreze, să experimenteze și să prezinte, printr-o expoziție, reflecții proprii asupra realităților urbane din Timișoara, bazate pe cercetări dedicate.

Am ales ca domeniu de aplicare industria textilă pentru rolul de pionierat pe care l-a avut în automatizare și pentru că oferă o perspectivă valoroasă asupra evoluției tehnologice, de la meșteșugul manual la producția modernă, într-o eră a lanțurilor de aprovizionare globale.

Woven Secrets a analizat interacțiunea industriei textile cu sistemele sociale și materiale și a dezvăluit straturile tehnologice din producția textilă, de la meșteșugurile tradiționale la procesele complexe de fabricație, încurajând creativii să perceapă tehnologia ca pe o legătură între trecut și viitor.

Un aspect central al proiectului – pe lângă etapa de cercetare și expozițională – a fost implicarea comunității și colaborarea intergenerațională, aspecte pe care le-am „țesut” pe măsură ce am derulat proiectul în 2024. Dispariția fabricilor textile istorice, precum cea din vecinătatea FABER – unde spațiul este momentan în reorganizare și de unde am putut recupera o parte din material pentru expoziție – a avut un impact semnificativ asupra orașului. Prin ateliere și dialoguri cu foști muncitori, am creat un spațiu de întâlnire între generații, conectând trecutul industrial al Timișoarei cu prezentul și viitorul său. Pe de altă parte, expoziția a abordat echilibrul fragil dintre meșteșugurile locale și cerințele globale, confruntând presiunile modei rapide. Prin cercetare și prototipare, expoziția a devenit un microcosmos al poveștilor textile complexe ale Timișoarei, transformând istoria într-o sursă activă de inspirație pentru un viitor textil sustenabil. Proiectul a explorat soluții pentru o industrie textilă mai conștientă și sustenabilă, care sprijină economiile locale, contracarând cerințele globale pentru viteză și volum. Publicația „Woven Secrets” este o arhivă colaborativă a acestui proces, oferind o viziune curatorială despre cum designul poate modela viitorul industriei textile, integrând patrimoniul cultural în practici sustenabile.

Expoziția Woven Secrets a fost deschisă în perioada 3 octombrie-24 noiembrie și a avut peste 2000 de vizitatori.

Proiectul a fost finanțat sub denumirea Urban Echoes și redenumit ulterior.

Translocal Matters – Asociația FABER

Translocal Matters este un proiect dezvoltat sub bagheta curatorială a Martinei Muzi, care și-a propus să creeze pentru Timișoara o traiectorie culturală propusă de un grup de 3 creativi – arhitecți și designeri, cu experiențe, practici și abordări diferite, în care aceștia își asumă o misiune comună: explorarea, experimentarea, realizarea și prezentarea în formatul unei expoziții, a chestiunilor translocale care tranzitează parcurile industriale din oraș și eforturile lor creative.

Activitatea de ancorare a programului a presupus cercetarea documentară a ecosistemului de producție al Timișoarei și înțelegerea fenomenului transformării digitale din perspectiva practicilor contemporane dedesign. La activitate au contribuit partenerii de la Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) și Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor/CISD, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Fiecare dintre cei 3 designeri invitați și-au ales alt subiect de lucru în relație cu cercetarea: Santiago Reyes Villaveces (artist) a ales să studieze tema resurselor prime și, în timpul rezidenței sale de o lună în Timișoara, a legat o colaborare cu laboratorul de Geodezie al UPT, iar o parte din instalația sa este constituită din roci împrumutate din arhiva/muzeul acestui laborator. Alina Lupu (fotograf) a ales să adauge o latură mai umană cercetării, lucrând pe tema salariului minim, iar în timpul rezidenței ei de o săptămână în Timișoara a interievat mai mulți lucrători din diverse domenii complementare industriei. Cristina Cochior a generat o arhivă vie a poveștilor din jurul rețelelor digitale informale care s-au întâmplat în anii ‘90-2000 în România.

Expoziția „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” a fost o expoziție care a explorat cum poate designul să intermedieze inițiative colaborative ce depășesc limitele parametrilor standard de producție. Ancorată în cadrul contextual oferit de un raport comisionat, „Economia Timișoarei: Distribuția teritorială a economiei în zona metropolitană Timișoara”, expoziția a invitat practicieni multidisciplinari să colaboreze cu cercetători locali, interpretând datele statistice prin filtre specifice designului, aplicate apoi pe diverse dispozitive, corpuri, agenți, medii, forțe și rețele. Aceste colaborări au construit pe cercetările existente, au valorificat rețeaua de inginerie locală și au interacționat cu sisteme de cunoaștere consacrate din interiorul și dincolo de ecosistemul industrial al Timișoarei.

Titlul expoziției s-a inspirat dintr-un obiect indispensabil în viața de zi cu zi, produs în fabrici locale și multinaționale din Timișoara — semnalizatoarele de direcție ale autovehiculelor, folosite pentru a comunica intenția de viraj către ceilalți șoferi. Aceste semnalizatoare, prinse în complexitatea proceselor de inginerie și amplasate pe bord, întruchipează predispoziția designului de a fi limitat la rafinare mecanică și obscurat de complexități tehnologice. Depășind limitele unui simplu panou de bord, practicile de design și discursurile din expoziție explorează produsele și resursele orașului din perspective locale și globale, conectând locuri, oameni și urgențe, la diferite scări.

Expoziția a ocupat un fost spațiu de producție al fostei platforme industriale Azur, iar elementele de mobilier ale acesteia, ca și în cazul primei expoziții, au fost realizate în colaborare cu fabrici locale (Azur, Flex). La evenimentul de deschidere au participat peste 1.500 de persoane. Vernisajul a fost acompaniat de un concert al formației Șuie Paparude, invitați: Campineanu Mihai, Dobre Mihai Marian și Stanciulescu Cezar-Cristian. În cadrul weekendului de deschidere au avut loc mai multe tururi ghidate, dezbateri și prezentări.

Expoziția este doar parțial finanțată prin acest proiect, restul finanțării fiind asigurată de partenerul proiectului: Universitatea Politehnica Timișoara.

În programul de mediere, expoziția „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” și-a propus să implice activ vizitatorii, ca parte esențială a programul Bright Cityscapes. Pentru fiecare audiență ne-am propus ca expoziția să se dezvăluie cu ajutorul unor experiențe specifice de participare și vizitare. Astfel am dezvoltat programe distincte pentru elevii și studenții din Timișoara, pentru angajații companiilor industriale, creativii locali, mediul academic UPT și pentru seniori care au lucrat în fabricile timișorene. Publicul larg, în schimb, a beneficiat de tururi ghidate în fiecare sâmbătă și zilnic de au avut ocazia să intre în dialog cu cei 6 mediatori. La finalul vizitei vizitatorii au fost invitați să interacționeze și cu cardurile de reflecție ce marchează momentul reflectiv, necesar pentru ca publicul să aibă un timp, un cadru și un stimul care să-l invite să conștientizeze experiența avută în expoziție.