Patrimoniul heraldic al municipiului Timișoara – Asociația Prin Banat

Proiectul vizează continuarea cercetărilor întreprinse de către autor în lucrarea sa de disertație susținută în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Cum cercetările de heraldică monumentală din România (și chiar din țările vecine) au ocolit cu desăvârșire Banatul, putem vorbi despre un studiu ce va aduce o contribuție nouă atât heraldicii românești, cât și bibliografiei elementelor decorative din patrimoniul construit al Timișoarei. Proiectul vizează perioada cuprinsă între sec. al XVIII-lea (momentul reconstruirii orașului de către administrația imperială habsburgică) și sfârșitul perioadei comuniste.

Proiectul Patrimoniul Heraldic al Municipiului Timișoara a presupus cercetarea, clasificarea și descrierea însemnelor heraldice monumentale identificate pe raza teritoriului municipiului Timișoara. Finalitatea proiectului a constat în lansarea publicației Patrimoniul heraldic al Municipiului Timișoara, o carte reper destinată atât pasionaților de fenomenul heraldic cât și tuturor celor interesați de istorie și patrimoniu. Aceasta contribuie prin conținutul său (atât inventarul fotografic cât și texte explicative aferente fiecărui blazon identificat, dar și contextualizarea temei în cadre mai ample de istoria artei, istoriei și administrației locale) la o mai bună cunoaștere a patrimoniului și istoriei locale. Mai mult, aceasta contribuie la o mai bună înțelegere a problematicii restaurării elementelor de heraldică monumentală în cadrul proiectelor de restaurare, astfel încât devine o resursă utilă în cadrul domeniului.

Prima etapă a proiectului a reprezentat-o partea de cercetare prin identificare atât în arhive cât și in-situ a emblemelor heraldice locale. Aceasta a fost etapa cu în care componenta heraldică a fost cea mai accentuată. Pentru asigurarea acoperirii teritoriale echipa de proiect a desfășurat mai multe sesiuni de cercetare, principalele zone de interes fiind conturare în jurul cartierelor istorice (Cetate, Fabric, Iosefin, Elisabetin), respectiv a cimitirelor istorice (Eroilor, Evreiesc, Șagului, Buziașului). Tot în cadrul aceste etape a fost realizată și documentarea fotografică a însemnelor identificate.

A doua etapă a proiectului a reprezentat-o cea de pregătire a materialelor, prin redactarea conținutului cărții (inclusiv clasificare informațiilor identificate), tehnoredactarea publicației, selecția fotografică și pregătirea de tipar a publicației.

Etapa finală a reprezentat-o organizarea evenimentului de lansare și diseminare a publicației, eveniment desfășurat în cadrul Sălii Baroce din incinta Muzeului Național de Artă din Timișoara. Desfășurată în data de 23 noiembrie 2024, evenimentul a reunit o serie de activități precum prezentarea cărții de către autor urmată de o sesiune de dialog alături de heraldistul dr. Andrei Tiron, discuție moderată de dr. arh. Anca Majaru. În cadrul evenimentului a fost organizată și o expoziției tematică, cuprinzând o selecție din fotografiile realizate în cadrul proiectului.

Common Heritage – Catalogul ornamentației Secession – Asociația Prin Banat

Common Heritage – Catalog Secession reprezintă un proiect de cercetare comparativă a patrimoniului Secession din euroregiunea DKMT (Dunăre-Criș-Mureș-Tisa), cu scopul identificării elementelor plastice comune localităților din acest areal, împărțit astăzi între România, Ungaria și Serbia. Cercetarea continuă activitățile întreprinse în cadrul proiectului Common Heritage – The Tale of Four Cities implementat în anul 2023, prin care s-a cercetat patrimoniul comun al orașelor Timișoara, Szeged, Subotica și Odesa și au fost identificate puncte comune între cele patru orașe, în special la nivelul de elementelor de decorațiune a fațadelor. 

Common Heritage – Catalog Secession și-a propus să identifice, să clasifice și să analizeze motivele decorative folosite pe fațadele clădirilor de la începutul secolului trecut din euroregiunea DKMT și să creeze o bază de date unitară și, pe cât posibil, exhaustivă. În paralel, s-a dorit investigarea contextului local al fiecărei localități din studiu pentru a înțelege mai bine dinamica socială, culturală și economică la nivel local, precum și pentru a identifica influențele reciproce la nivelul euroregiunii.

Pentru realizarea acestor obiective, metodologia de lucru a propus două delimitări: una spațială (euroregiunea DKMT, incluzând județele Arad, Caraș- Severin, Hunedoara și Timiș din România, Bács-Kiskun, Békés și Csongrád-Csanád din Ungaria, precum și Voivodina din Serbia) și una temporală (perioada cuprinsă între 1897 și 1926, mișcarea Secession fiind folosită ca termen umbrelă pentru totalitatea manifestărilor artistice de la începutul secolului 20). 

Pe lângă baza de date online, proiectul a urmărit și realizarea unui catalog fizic, lansat în cadrul unui eveniment cu public.

Common Heritage – Catalogul ornamentației Secession, atât platforma, cât și albumul, pot fi niște instrumente extrem de utile pentru promovarea patrimoniului în rândul publicului larg, dar și pentru elaborarea de studii istorice și deschiderea de noi direcții de cercetare, în măsura în care metodologia poate fi aplicată și atât în alte euroregiuni sau la nivel national.

A Week for Monuments II – Asociația Prin Banat

A Week for Monuments s-a născut din dorința de a facilita dialogul dintre societatea civilă și profesioniști din domeniul patrimoniului, ONG-uri, autorități locale, cu scopul de a ajuta la conștientizarea, în rândul publicului larg, a consecințelor și impactului dispariției monumentelor istorice pe plan local, național și european.

Dacă în anul 2022 proiectul a invitat participanții să reflecteze asupra rolului pe care patrimoniul construit îl reprezintă în viața unei comunități, ediția din 2024 a proiectului A Week for Monuments a adus în atenția publicului larg importanța patrimoniului cultural, pornind de la paralela patrimoniu ca resursă | resurse pentru patrimoniu, printr-o serie de evenimente diverse, realizate în cadrul unei săptămâni dedicate. Scopul proiectului este identificarea și promovarea modurilor prin care patrimoniul poate deveni o resursă pentru o comunitate, explorând, totodată, care sunt resursele pe care societatea civilă le poate accesa pentru a valorifica și promova patrimoniul cultural.

Programul a adus o paletă variată de activități, incluzând expoziții și dezbateri dedicate patrimoniului cultural, ateliere de meșteșuguri tradiționale, proiecții de filme documentare și workshopuri creative pentru copii și tineri. De asemenea, au fost organizate tururi ghidate prin locuri emblematice ale orașului și concerte speciale, toate inspirate de bogata moștenire culturală și istorică a Timișoarei. În cadrul A Week for Monuments II, participanții au avut ocazia să exploreze tradițiile locale și să descopere povești captivante care pun în valoare patrimoniul timișorean într-un mod interactiv și educativ.

A doua ediție a Simpozionul Internațional Why Culture Matters a abordat două teme principale: implicarea tinerilor în protejarea și promovarea patrimoniului cultural și impactul Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii asupra patrimoniului construit timișorean. Prima zi a fost dedicată viitorului tinerilor în patrimoniul cultural, explorând oportunitățile de formare, dezvoltare profesională și implicare ale acestora. În a doua zi, au fost analizate și dezbătute împreună impactul Capitalei Europene a Culturii Timioara 2023 asupra patrimoniului cultural, inclusiv rolul parteneriatelor europene, colaborarea trans-sectoriala și efectele asupra identității locale, turismului și dezvoltării sustenabile. A treia zi a fost dedicată organizarii de ateliere adresate elevilor și tuturilor ghidate tematice.

Tot în cadrul evenimentului A Week for Monuments II au fost organizate două activități sub titulatura Arta în Rural, prin care au fost activate prin patrimoniu două comunități rurale: cea din satul Babșa, județul Timiș, respectiv Grădinari, județ Caraș-Severin. În cele două evenimente au fost organizate ateliere și jocuri pentru tineri și copii, expoziții tematice, concerte și dezbateri privind importanța și rolul monumentelor istorice în viața de zi cu zi a comunității.

Fantomele din Lista Monumentelor Istorice Timiș – Asociația Prin Banat

Conform Listei Monumentelor Istorice din 2015, ultimul act oficial în domeniu, în 2022, în județul Timiș figurează 340 de obiective clasate. 48 dintre acestea reprezintă case din mediul rural, exemple ale locuirii istorice din regiune, amplasate pe tot cuprinsul județului Timiș. Din experiența echipei de proiect, acumulată prin vizite în mediul rural, multe dintre aceste 43 de monumente istorice au fost alterate masiv, pierzându-se în mare parte substanța istorică, altele nu mai există deloc.

Proiectul a urmărit:

– inventarierea, vizitarea și documentarea celor 48 de case din județul Timiș clasate ca monumente istorice, inclusiv a celor dispărute și înțelegerea contextului clasării, transformărilor sau dispariției lor;

– documentarea video a unei selecții de case și realizarea unui reportaj jurnalistic, utilizând tehnica storytelling-ului, care să redea povestea acestor obiecte de patrimoniu;

– dezvoltarea unei platforme web cu scopul de a disemina și a prezenta detaliat poveștile individuale a caselor;

– organizarea unui eveniment de lansare a video reportajului și a platformei web în Timișoara;

– organizarea unei expoziții fotografice cuprinzând toate cele 48 de case clasate din Timiș, inclusiv cele dispărute;

– organizarea unei mese rotunde pentru dezbaterea unor subiecte precum relevanța LMI, situația la zi a ei, legătura dintre instituții și proprietarii / locatarii monumentelor istorice precum și alte teme de interes.

Heritage of Timișoara: Architects – Asociația Prin Banat

Început în anul 2017 în cartierul Fabric, proiectul Heritage of Timișoara, a continuat în anii următori cu cartierele Iosefin, Elisabetin și Cetate. În anul 2021 perspectiva proiectului a abordat patrimoniul cultural imobil din perspectiva arhitecților care au contribuit la proiectarea și construirea acestuia.

În urma cercetării efectuate în edițiile anterioare (peste 500 de clădiri inventariate, peste 100 de articole redactate) s-a remarcat activitatea unor arhitecți a căror contribuție a marcat semnificativ evoluția patrimoniului timișorean. Ediția din acest an a proiectului Heritage of Timișoara a propus unirea punctelor descoperite în anii precedenți într-un fir narativ coerent, prin studierea intensivă a istoriei, biografiei și moștenirii lăsate orașului a celor șase arhitecți care au contribuit masiv la dezvoltarea orașului, reprezentativi pentru perioada 1880-1950: Eduard (Ede) Reiter și Jakab Klein pentru sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX; Martin Gemeinhardt, Laszlo Szekely și Lipot Baumhorn pentru perioada anilor 1900; Albert Krausz pentru perioada interbelică.

Activitățile în proiect au fost:

– cartarea și cercetarea (de arhivă și în teren) a clădirilor proiectate de arhitecții incluși în proiect de către echipe de voluntari pregătiți în cadrul proiectului,;

– transpunerea informației obținute în 6 instalații de artă contemporană (fotografii, panouri expoziționale, scurtmetraje, instalații), însoțite de evenimente publice, un treasure hunt, 6 tururi ghidate și un atelier de reproducere din ipsos a ornamentelor;

– un webinar pe Zoom intitulat Policy Dialogue, la care au participat experți și reprezentanți ai administrațiilor și instituțiilor în legătură directă cu politicile publice care vizează patrimoniul;

– simpozionul Heritage Accessibility.