IMUAU Summer School. Schönberg 2025 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare.

Școala constă în:

– cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat;

– școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității;

– atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale;

– evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară.

Finanțare 2024-2025

Atelierele școlii de vară IMUAU Summmer School. Schönberg au fost variate și dedicate lucrului cu tehnici autentice, meșteșugărești, filtrate prin perspectiva arhitectului și dedicate obiectivului propus la fiecare ediție. Astfel, studenții au parcurs lucrul în toate fazele proiectului, prin atelierele de tâmplărie și dulgherie pentru îmbinări din lemn, fierărie pentru componente artistice, zidării și tencuieli tradiționale.

Am completat demersul educativ cu două ateliere de observație și analiză a contextului în vederea elaborării unei strategii viitoare de dezvoltare: un atelier de peisagistică și unul de antropologie. Implicarea unor specialiști din domenii complementare îi este necesară arhitectului în sensul unei bune înțelegeri, atât a mediului construit si a celui natural în care operează, cât și a celui uman, de care depinde viitorul a tot ceea ce încercăm să salvăm și să valorificăm. Rezultatele atelierelor de peisagistică și antropologie desfășurate în această vară, reprezintă baza unor noi teme de abordare și de intervenție la nivelul patrimoniului construit din sat.

De asemenea, prin atelierul de ceramică propus studenților și copiilor din comunitate am creat legături trainice și un limbaj de comunicare comun cu aceștia.

Astfel, le oferim participanților un cadru îndrumat de specialiști în care să interacționeze direct cu meșterii locali, cu materialele și tehnicile tradiționale, să participe la organizarea și execuția de șantier, documentând, proiectând și experimentând viața satului, alături de reprezentanți ai comunității locale, cărora le oferim exemple de bune practică în domeniul conservării și restaurării de arhitectură, respectând specificul local și apreciind șansa de a locui într-un cadru autentic.

MazzocchiooTalks#11. Conferinta Kersten Geers și Bas Princen la București – Filiala Teritorială București a OAR și SC POSTER SRL

Proiectul a constat în pregătirea, mediatizarea și realizarea ediției a 11-a a seriei MazzocchiooTalks, prin organizarea unei conferințe duble în format fizic, cu participarea profesorului și arhitectului Kersten Geers din Belgia și a artistului fotograf Bas Princen din Olanda. Evenimentul a avut loc pe 3 decembrie 2025, în Sala Auditorium a MNAR, și a fost însoțit de lansarea numărului 11 al revistei Mazzocchioo, disponibil în formate tipărit și digital. Conferința a fost filmată și făcută publică pe canalul Mazzocchioo YouTube, iar în foyerul sălii au fost proiectate pe video selecții relevante din lucrările celor doi invitați. În același spațiu, s-a organizat o expoziție cu desenele studenților atelierului 33, coordonat de conf. dr. arh. Ștefan Simion, care documentează patrimoniul industrial al Bucureștiului, în special clădirile ce adăpostesc centrale termice și contextul lor urban.

Conferința a reprezentat principalul rezultat al proiectului, alături de revista Mazzocchioo #11, intitulată Form of Things, care însoțește conferințele invitaților și explorează câteva dintre temele lor teoretice. Revista include trei interviuri – cu Kersten Geers, Bas Princen și Matteo Ghidoni, redactor-șef al San Rocco – și câte un articol al fiecăruia, republicat cu acordul lor. Introducerea semnată de Ștefan Simion pune în perspectivă aceste materiale, iar în epilog am inclus, cu acordul lui Go Hasegawa, un fragment dintr-un interviu realizat de acesta cu Kersten Geers și David Van Severen, anticipând legătura cu conferința următoare, unde invitat va fi și Go Hasegawa.

Filmul serii de 3 decembrie surprinde ambele conferințe, dialogul final și întrebările publicului, completând experiența culturală. Expoziția studenților UAUIM din foyer a evidențiat desene care documentează patrimoniul industrial din centrul Bucureștiului, sub coordonarea conf. dr. arh. Ștefan Simion, Cristi Borcan și Emil Burbea, punând accent pe clădirile care adăpostesc centrale termice și relația lor cu contextul urban. Astfel, proiectul a reunit conferință, publicație, film și expoziție într-o experiență culturală coerentă, care leagă cercetarea teoretică de practica vizuală și arhitecturală.

IMUAU Summer School. Schönberg 2024 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare.

Școala constă în:

– cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat;

– școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității;

– atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale;

– evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară.

Finanțare 2023-2024

Ediția IMUAU Summer School. Schönberg 2024 a propus, pe de o parte, continuitatea lucrului cu tehnici de meșteșug autentice în lemn, piatră și fier specifice satului săsesc și unei gospodării săsești, iar pe de altă parte, desăvârșirea bucătăriei de vară începută anul trecut, prin proiectarea fațadelor si realizarea închiderilor respectând specificul local, pe baza unui concurs studențesc de idei și a trei ateliere de meșteșuguri (tâmplărie și dulgherie pentru fațade, zidărie cu mortar de var pentru soclu, fierărie pentru componente), precum și propunerea unor scenarii de reamenajare a bucătăriei de vară.

Realizarea închiderilor reprezintă o temă exemplară pentru a cunoaște și exersa punerea în operă a materialelor tradiționale și a detaliilor specifice de tâmplărie din resurse locale: lemn, pigmenți naturali, tratamente pentru lemn, termoizolații naturale și variante de etanșeizare. Participanții au parcurs toate etapele pregătirii și punerii în operă a materialelor de construcție și totodată au experimentat lucrul efectiv cu uneltele de tâmplărie, dulgherie, zidărie și fierărie.

Asociată realizării închiderilor, tema dezvoltată în modulul de fierărie a asigurat producerea unor piese mobile care sa permită deschiderea anumitor părți din fațade, dar și replici ale pieselor de feronerie tradițională care lipsesc și ale celor existente cu uzură incompatibilă funcționării corecte a tâmplăriilor originare.

112 Recuperare – Filiala Teritorială București a OAR (Grupul de Lucru Patrimoniu)

În urma experienței gestionării platformei 112patrimoniu.ro în ultimii 3 ani și a interacțiunilor cu publicul, a rezultat necesitatea unei inițiative dedicate reutilizării materialelor și detaliilor arhitecturale provenite din demolări. Astfel, proiectul „112Recuperare” s-a născut ca o platformă menită să salveze și să valorifice elementele cu valoare istorică, contribuind atât la reducerea deșeurilor din construcții, cât și la conservarea patrimoniului cultural.

Platforma intermediază procesul de recuperare și reutilizare a materialelor, oferind spațiu pentru anunțuri de tip „oferi” și „caută”, încurajând colaborarea între donatori și beneficiari. Printre elementele vizate se numără tâmplării, feronerie, piese ceramice (cărămizi, olane, cahle etc.), ornamente și alte detalii de fațadă, care pot fi integrate în noi construcții sau proiecte de restaurare.

112 Recuperare își propune să inspire bune practici în domeniul conservării, organizând ateliere și workshop-uri educative, precum cele desfășurate la ArchyFest și în colaborare cu voluntari. Aceste evenimente demonstrează practic cum materialele recuperate pot fi restaurate și reutilizate, subliniind importanța patrimoniului minor.

Prin activitatea sa, proiectul contribuie la sensibilizarea publicului larg asupra valorii resurselor arhitecturale și la promovarea unui model responsabil de gestionare a materialelor. În plus, prin platforma online, rețelele de social media și resursele educaționale disponibile, 112 Recuperare devine un instrument esențial pentru profesioniști și pasionați de patrimoniu, consolidând legătura dintre comunitate și valorile culturale ale trecutului. Astfel, 112 Recuperare își asumă misiunea de a transforma fragmentele din trecut în resurse pentru viitor, integrându-le într-un context modern și sustenabil.

Activități desfășurate în cadrul proiectului „112 Recuperare”:

– workshop restaurare lemne în cadrul ArchyFest;

– masă rotundă „Fragmente din Patrimoniu” (Amzei Block Party);

– workshop restaurare feronerie;

– workshop restaurare lemn, metal, stucaturi.

MazzocchiooTalks#10. Conferință Smiljan Radić și Cecilia Puga la București – Filiala Teritorială București a OAR și SC POSTER SRL

Proiectul a constat în pregătirea, mediatizarea și realizarea ediției a zecea a seriei MazzocchiooTalks, prin organizarea unei conferințe duble în format fizic, la care au participat arhitecții chilieni Cecilia Puga și Smiljan Radić. Evenimentul a avut loc pe 19 noiembrie, în Sala Auditorium a MNAR, și a fost însoțit de lansarea numărului 10 al revistei Mazzocchioo, disponibil atât în format tipărit, cât și digital. În foyerul sălii a fost organizată o expoziție cu desenele studenților atelierului 23, coordonat de conf. dr. arh. Ștefan Simion, care au reprezentat case realizate de cei doi arhitecți chilieni, oferind o perspectivă asupra procesului lor creativ și asupra calității proiectelor.

Conferința a fost principalul rezultat al proiectului cultural, iar revista Mazzocchioo #10, intitulată Fortuitous Encounters, completează experiența oferind o explorare a temelor teoretice importante din proiectele invitaților. Aceasta include trei interviuri – cu Cecilia Puga, Smiljan Radić și Rodrigo Perez de Arce – și câte un articol al fiecăruia, republicat cu acordul lor. Materialele au fost structurate astfel încât să ofere un cadru interpretativ clar, evidențiind filosofia de proiectare și abordarea specifică a fiecărui arhitect.

Anuala de Arhitectură București 2024 (AAB2024) – Filiala Teritorială București a OAR

Descriere generală

Anuala de Arhitectură București este un eveniment internațional, inițiat și organizat de Filiala Teritorială București a OAR, prin Timbrul de Arhitectură, cu scopul promovării celor mai bune lucrări de arhitectură și de amenajări de interior realizate în capitală în anul precedent. Juriile internaționale analizează aceste proiecte, premiază cele mai bune soluții și cele mai bune echipe de arhitecți, ingineri, constructori, precum și beneficiari de arhitectură. În același timp, Anuala de Arhitectură București este un think tank ce dezbate teme de interes public. Arhiva online a Anualei de Arhitectură București este cea mai amplă platformă de arhitectură și construcții din București, cuprinzând cele mai valoroase lucrări de arhitectură construită din ultimii 20 ani în București.

Finanțare 2023-2024

În 2024, tema Anualei a fost sub tematica „Bucureștiul durabil”.

Filiala București a OAR urmărește realizarea unei triade de Anuale dedicate celor trei valori de baza ale Noului Bauhaus European ce conectează Pactul Ecologic European cu viața de zi cu zi și cu spațiile de locuit:

– durabilitate, de la obiectivele climatice la circularitate, poluare zero și biodiversitate;

– estetică, calitatea experienței și stilul dincolo de funcționalitate;

– incluziune, de la valorizarea diversității până la asigurarea accesibilității și accesibilității”.

Daca Anuala din 2023 a fost dedicata Incluziunii, Anuala din 2024 este dedicată Durabilității. Vom analiza cum dimensiunea cultural-profesională a practicii de arhitectură locală bucureșteană răspunde diferitelor cerințe europene legate de durabilitate. Analiza va fi apoi extinsă la nivelul întregii țări, pentru a avea o imagine de ansamblu mai clara a practicii de arhitectură local-naționale în context european.

În aceasta ediție s-a construit un pol de arhitectură, tehnologie și știință prin activarea de către arhitecți a instituțiilor de profil din Parcul Carol și a spațiului public din Piața Universității. Bucureștiul Durabil înseamnă un oraș în armonie cu natura, mediul și resursele, încurajând un dialog între culturi, discipline, genuri și vârste.

Anuala a fost finanțată cu o sumă de 366.000 Ron, plus 127.000 Ron pentru premii.

IMUAU Summer School. Schönberg 2022 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare.

Școala constă în:

– Cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat.

– Școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității.

– Atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale.

– Evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară.

Finanțare 2022

Subiectul acestei ediții a fost restaurarea porții de acces în Gospodăria Casa Verde și realizarea unor obloane pentru ușile grajdurilor, în cadrul atelierului de tâmplărie sub coordonarea meșteșugarului local din Apold, Sebastian Bethge.

Atelierul de fierărie mobil, în care au fost produse balamale și elemente de închidere de la poartă și de la ușile de grajd, a fost susținut de fierarul din Ilimbav, Zaharia Păcală. Studentele noastre au profitat de oportunitatea modelării fierului, realizându-și inele și brățări.

Dintre prelegerile propuse anul trecut, tema romilor corturari, expusă de antropologul Cătălina Tesăr, completată cu video proiecția filmului documentar al acesteia, „Pocalul”, au deschis noi perspective de abordare și de percepție a comunități romilor.

De asemenea, prezența arh. Jan Hulsemann a legat arhitectura tradițională de noile preocupări ecologice și de restaurare, contextualizând vizita documentară realizată la Alma Vii.

Proiectele propuse de AbruptArhitectura au arătat transformări contemporane spectaculoase ale caselor săsești, păstrându-le specificul și punându-le în valoare istoria și tradiția constructivă.

Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța 1931-1940 – Filiala Teritorială București a OAR

Cartea aduce în atenția specialiștilor și a publicului larg o decadă din istoria arhitecturii Constanței marcată de activitatea prolifică a tânărului arhitect evreu Harry Goldstein, cunoscut ulterior ca Horia Maicu. Stabilit în Constanța după finalizarea studiilor la Școala de Inginerie Civilă din Roma, Goldstein a proiectat, între 1931 și 1940, circa 100 de imobile moderne – majoritatea vile și blocuri de locuințe.

Lucrarea a fost posibilă datorită redescoperirii, în mod cu totul inedit, a colecției sale de schițe, găsită într-o pubelă pe Strada Batiștei în anul 2014. Pornind de la acest material, cartea propune o explorare contextuală și critică a patrimoniului modernist constănțean și ridică o serie de întrebări relevante:

– Cum arăta peisajul socio-economic al Constanței în perioada interbelică?

– Cine au fost comanditarii acestor imobile?

– Ce s-a păstrat din modernismul constănțean și ce a fost alterat de intervențiile recente?

– Cum se integrează aceste clădiri în țesutul urban actual?

– Ce considerente trebuie luate în calcul în eventualele procese de reabilitare sau consolidare?

Proiectul a fost finanțat sub denumirea Constanța 1931-1940. Vilele moderne. Harry Goldstein (Horia Maicu) și redenumit ulterior.

Tradiție și tehnologie – Documentarea digitală a Ansamblului Bisericii fortificate din Dealu Frumos – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Proiectul răspunde la nevoia de instruire practică a viitorilor specialiști în domeniul extins al patrimoniului cultural (arhitectural, artistic, etc.) cu privire la folosirea instrumentelor digitale și a aplicațiilor de realitate virtuală pentru studierea și înțelegerea arhitecturii de patrimoniu în scopuri didactice, dar și practice (restaurare, proiectarea de interioare sau de spații noi).

Proiectul a îmbinat folosirea noilor tehnologii în proiectarea de arhitectură cu cercetarea, documentarea și contextualizarea patrimoniului cultural transilvănean, punând față în față cele două metode de investigare a patrimoniului arhitectural: cea clasică, tradițională, bazată pe releveu și desene cu detalii „cu creionul pe hârtie” și cea modernă, cu scanarea și fotogrametrierea patrimoniului, identificarea degradărilor cu echipamente specializate.

Rezultatele workshopului au fost:

– un workshop de 5 zile cu 10 participanți pe tema ansamblului bisericii fortificate de la Dealu Frumos, jud. Sibiu;

– documentarea istorică și fotografică ce contextualizează istoria monumentului;

– documentarea patrimoniului cultural din biserică și explicarea importanței fiecărui element religios;

– prezentarea unor modele de patrimoniu arhitectural redate în realitatea virtuală (activitate adresată participanților la workshop și membrilor comunității locale);

– scanarea 3D a bisericii fortificate și postprocesare manuală;

– prezentarea intervenției artistice 3D inspirate de ansamblul bisericii fortificate în cadrul a două expoziții.

MazzocchiooTalks#8. Conferința Valerio Olgiati la București – Filiala Teritorială București a OAR și SC POSTER SRL

Proiectul a constat în pregătirea, mediatizarea și realizarea ediției a opta din seria MazzocchiooTalks, prin organizarea unei conferințe în format fizic susținute de arhitectul elvețian Valerio Olgiati la Ateneul Român din București, pe 19 octombrie 2022. Conferința s-a adresat arhitecților, studenților arhitecți și profesorilor de arhitectură și a reunit un public de peste 700 de persoane. Printre invitații prezenți s-au numărat Excelența Sa Arthur Mattli, ambasadorul Elveției în România, Ștefan Bâlici, președintele Ordinul Arhitecților din România, Emil Ivănescu, președintele filialei București a OAR, precum și conducerea Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”: rectorul Marian Moiceanu, președintele Senatului Cristian Drughean și decanul Horia Moldovan.

În continuarea conferinței a avut loc ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa arhitectului Valerio Olgiati. Cu acest prilej au luat cuvântul prof. dr. arh. Iulia Stanciu, care a prezentat Laudatio, și rectorul Marian Moiceanu, care i-a înmânat diploma. Conferința a reprezentat principalul rezultat al proiectului cultural, oferind publicului ocazia de a intra în contact direct cu ideile și proiectele unuia dintre cei mai influenți arhitecți contemporani.

Ca urmare a acestui eveniment, o echipă de arhitecți și cadre didactice ale Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a pregătit numărul 8 al revistei Mazzocchioo, publicat câteva luni mai târziu, care documentează conferința și reflectă asupra receptării arhitecturii lui Valerio Olgiati în mediul cultural bucureștean. Numărul a fost conceput cu participarea lui Cosmin O. Gălățianu, invitat ca editor asociat, în contextul cercetării doctorale dedicate operei lui Valerio Olgiati. Sub coordonarea sa, revista reunește contribuțiile a opt tineri arhitecți din mediul profesional și academic bucureștean, reprezentând una dintre cele mai active generații implicate atât în cercetarea universitară, cât și în scena concursurilor de arhitectură din România. Prin aceste texte, publicația oferă o imagine asupra interesului și dialogului critic pe care arhitectura lui Valerio Olgiati îl suscită în mediul arhitectural local.