Constanţa anilor ‘60, ‘70, ‘80 – Demolări, realizări arhitecturale și urbanistice – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Proiectul propune o expoziție pe tema dezvoltării orașului Constanța in perioada 1958 (anul retragerii armatei sovietice din Romania) și 1989 (anul căderii regimului totalitarist al lui Nicolae Ceaușescu).

Orașul, consemnat în Antichitate ca Tomis – oraș-cetate al grecilor, apoi al romanilor – a fost sub administrație turcească aproape 500 de ani, ajungând, la mijlocul secolul 19 să arate ca un sătuc de pescari. Interesele englezești pentru transportul cerealelor din țările române au făcut ca Kustenge (numele turcesc al Constanței) sa înceapă să arate ca un orășel. Odată cu venirea administrației românești, Constanța a devenit Porto-Franco, dublându-și limitele față de zona peninsulară ocupată până atunci. În perioada interbelica, orașul a continuat să se extindă, unindu-se cu comunele limitrofe Anadolchioi, Coiciu și Palas. În perioada socialistă, Constanta s-a dezvoltat considerabil, cu Portul Constanța drept principal motor economic, urmat de sectorul de turism (Mamaia, stațiune și cartier al orașului, a devenit o perla a litoralului romanesc), cel industrial, de servicii, de învățământ, sportiv, cel cultural etc. Toate acestea s-au realizat cu un efort considerabil și de multe ori în dauna unei mari parti a populației, care și-a văzut proprietățile naționalizate și demolate.

Prin cele 50 de panouri 70×100 cm, expoziția prezintă nu doar realizările construcțiilor, ci și proiectarea anilor 60-80 în Municipiul Constanța. Fotografii din acea perioada, documente și planuri au fost folosite pentru a descrie activitatea arhitecților din perioada socialistă.

În vederea realizării expoziției, echipa proiectului are la dispoziție arhive cu proiectele realizate de fostul Institut de Proiectare Constanța si de alte institute de proiectare din București, precum și arhiva de colecționar a lui Radu Ștefan Cornescu. Este vorba de proiecte de sistematizare ale orașului si ale zonelor care-l compun, de proiecte de demolări (majoritatea pe arterele principale ale orașului sau pe arterele nou-proiectate), de proiecte ale noilor cartiere de locuințe, dar si de proiectel pentru clădiri administrative, de servicii, stadioane, policlinici, spitale, scoli etc.

Expoziția constă în 50 de panouri care au fost expuse la Muzeul de Artă Constanța.

Bienala de arhitectură dobrogeană BA_DA 22_23 – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Bienala de Arhitectură Dobrogeană BA_DA 22_23 a reunit și prezentat publicului larg principalele proiecte de arhitectură realizare în perioada 2022-2023. Pe lângă lucrările arhitecților dobrogeni, vor fi prezentate și lucrări ale arhitecților din Colegiul Varna, Camera Arhitecților din Bulgaria, și ale membrilor Uniunii Arhitecților din Republica Moldova. Expoziția a constat în 45 de proiecte.

Un juriu alcătuit din membrii delegați ai filialelor OAR (București, Transilvania, Sibiu-Râmnicu Vâlcea, Dunărea de Jos, Hunedoara, Timiș, Bacău și Colegiul Varna din Camera Arhitecților din Bulgaria) a stabilit 3 nominalizări pentru fiecare secțiune și a decis asupra unui câștigător al trofeului bienalei.

Tot în cadrul bienalei, a fost organizată conferința cu titlul „Mitul detaliului de arhitectură”, susțiunută de profesor emerit dr. arh. Mircea Ochinciuc, urmată de prelegeri ale partenetilor din domeniul materialelor de construcție și un concert de jazz Harry Tavitian.

Expoziția de proiecte a fost itinerată la Tulcea și Varna.

Bienala a beneficiat de o finanțare de 61.772 Ron pentru organizare și 54.920 Ron pentru premii.

Madonna che scappa in piazza sau Constanța și Sulmona, două orașe înfrățite de Ovidiu – Filială Teritorială Dobrogea a OAR

Expoziția, constând în 40 de panouri 70×100 cm, descrie arhitectural si urbanistic, „în oglindă”, cele două orașe înfrățite, Constanța și Sulmona, din Antichitate până în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial, și principalele evenimente anuale care au loc în cele două localități. 

Amandoua orașele au în comun vestigii din epoca romană și relația cu poetul Ovidiu, cel exilat la Tomis. Pe lângă evoluția și clădirile importante din cele două orașe, expozița prezină „descrierea succintă a personalității lui Ovidiu și a traseului străbătut de acesta de la Roma la Tomis, și realizarea celor două statui ale lui de către sculptorul Ettore Ferrari la Constanța și la Sulmona. (…) În încheiere sunt prezentate cele mai importante evenimente anuale sărbătorite în cele două urbe: Madonna che scappa in Piazza, Giostra Cavalleresca și „Ziua Marinei.” (sursa: https://bjconstanta.ro/expozitia-madonna-che-scappa-in-piazza-sau-constanta-si-sulmona-doua-orase-infratite-de-ovidiu/)

Expozitia s-a bazat pe documente din arhive ale unor instituții (Arhivele Statului Constanța, fostul Institut de Proiectare Constanța, Biblioteca Județeană Constanța, Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța și arhiva proprie de colectionar a lui Radu Ștefan Cornescu (cărți poștale, fotografii, documente, cărți, planuri și hărți vechi etc).

Itinerarea expozițiilor „Arhitecți și proiecte din Constanța antebelică (1878-1916)” și „Arhitectură și urbanism în Dobrogea otomană” – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Scopul itinerării acestor două expoziții (prezentate inițial în Constanța) este de a face cunoscute arhitectura Constanței și dezvoltarea urbanistică a Dobrogei în perioada până la Primul Război Mondial. Expozițiile, destinate atât arhitecților, cât și publicului larg, deschid încă o fereastra spre cunoașterea istoriei arhitecturii și urbanismului din România. Cele două expoziții vor fi expuse la Târgoviște, Pitești, Bacău, Iași , Suceava, Sibiu, Târgu Mureș, Hunedoara și Varna (Balcic).

Expoziția „Arhitecți și proiecte din Constanța antebelică (1878- 1916)” prezintă nașterea orașului modern Constanța. Când trece de sub administrație otomană sub administrație românească, Constanța era un sătuc la malul mării, singurele clădiri notabile fiind geamiile, biserica greacă, Casa Beiului, Casa Caimacamului, gara (realizată de compania engleză D.B.S.R.), locuința președintelui companiei engleze și portul dezvoltat de aceeași companie.

După 1878, Constanța cunoaște un reviriment, modernizându-se trama stradală și construindu-se multe clădiri instituționale și particulare. Într-o primă etapă, arhitecții erau străini (Charles Pienchot, Jules Siquot, Pelopidas D. Coupa, Louis Givert, E.P. Goué etc), ulterior apărând și arhitecți români (Alexandru Orascu, Petre Antonescu, Victor Stephanescu, Daniel Renard etc.). Majoritatea clădirilor acestora sunt și astăzi construcții de referința ale orașului vechi, multe dintre ele catalogate ca monumente istorice.

Expoziția „Arhitectură și urbanism în Dobrogea otomană”, finanțată din Timbrul de arhitectură în 2021, vizează perioada în care Dobrogea a fost sub stăpânire otomană și are la bază surse din Direcția Arhivelor Otomane a Republicii Turcia și planuri realizate de germani, francezi, englezi și ruși.

Interesul pentru produsele cerealiere și animaliere din Principatele Române, preluate din porturile Galați și Brăila, precum și faptul că Rusia ocupase Gurile Dunării, fac ca misiunile Marilor Puteri vestice să caute o soluție alternativă la traseele existente. Expoziția prezintă atât proiectele dezvoltate de acestea în Dobrogea în sec 19 (șosele, căi ferate), evoluția urbanistică a orașelor din Dobrogea (Tulcea, Isaccea, Măcin, Hârșova, Constanța) în sec 18-19, precum și alte construcții relevante, biserici, schituri și mănăstiri care au supraviețuit până astăzi.

Dinamica urbană a Pieței Ovidiu din Constanța – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Piața Ovidiu este o piață civică aflată în centrul zonei peninsulare a Municipiului Constanța. Cum orașul are o vechime de peste 2.500 ani, istoricii și arheologii presupun că aici s-a aflat agora antică, forumul roman și tot aici a fost centrul cetății otomane. Expoziția urmărește dinamica urbanistică a vechii vetre a orașului prin prezentarea descoperirilor arheologice, a documentelor din Arhivele Naționale, a hărților, gravurilor și fotografiilor de epocă. Toate acestea se sincronizează cu refacerea PUZ-ului Peninsulei Constanța, pentru a ajuta în dezbaterea publică și la luarea unor decizii în cadrul elaborării PUZ-ului, în vederea păstrării identității și autenticității acestei zone. Expoziția a constat în 40 de panouri rezistente la intemperii, broșuri și un vernisaj.

Better Tulcea – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Proiectul a propus o serie de activități care au avut ca scop creșterea gradului de conștientizare în rândurile populației orașului Tulcea privind importanța participării active în procesele aferente proiectelor, planurilor și strategiilor de dezvoltare urbană. Acestea au fost:

– Un eveniment de tip atelier meșteșugăresc, cu meșteri populari din zonă.

– Realizarea unei benzi desenate privind planificarea urbană participativă. Într-un format atractiv și prietenos (în format tipărit și digital), pe baza unei narațiuni, benzile desenate au fost punctul central al proiectului și au urmărit transmiterea mesajului privind importanța implicării tinerilor în ceea ce se întâmplă în orașul lor și principalele modalități prin care ei își pot aduce aportul la aceasta. Ele au fost distribuite tinerilor prin intermediul mai multor canale, cu sprijinul partenerilor printre care se numără Primăria Tulcea, Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, Biblioteca Județeană “Panait Cerna” Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea, Centru Cultural “Jean Bart” Tulcea, ONG-uri ce lucrează cu tinerii.

– Diseminarea benzii desenate către publicul larg în cadrul unei expoziții la Casa Avramide, în zona centrală a orașului și la parteneri.

– Punerea în scenă a narațiunii din banda desenată cu ajutorul actorilor amatori de la Centrul de Psihologie Delta Dunării și cu sprijinul actorilor profesioniști de la Teatrul „Jean Bart”.

– Jocuri tematice urbane, în dezvoltarea cărora se vor folosi elemente de gamification.

Arhitectură și urbanism în Dobrogea otomană – Filiala Teritorială Dobrogea a OAR

Expoziția „Arhitectură și urbanism în Dobrogea otomană” vizează perioada în care Dobrogea a fost sub stăpânire otomană și are la bază surse din Arhivele Naționale, articole științifice, cărți și albume ale unor istorici renumiți din Tulcea și Constanța, hărți datând din perioada cercetată.

Time de 500 de ani, Dobrogea a făcut parte din Imperiul Otoman. La începutul sec 19, interesul pentru produsele cerealiere și animaliere din Principatele Române preluate din porturile Galați și Brăila, precum și faptul că Rusia ocupase Gurile Dunării, fac ca misiunile Marilor Puteri vestice să caute o soluție alternativă la traseele existente. Expoziția prezintă proiectele dezvoltate de acestea în Dobrogea în perioada otomană (șosele, căi ferate), evoluția urbanistică a orașelor din Dobrogea (Tulcea, Isaccea, Măcin, Hârșova, Constanța) în sec 18-19, arhitectura caselor musulmane și românești, programe de arhitectură din perioada otomană (cișmele, mori, pietre funerare), precum și alte construcții relevante, biserici, schituri și mănăstiri care au supraviețuit până astăzi. 