Arhitext 3/2024 – Micul prinț (arhitect) digital – Fundația Arhitext Design

Descriere generală

Demersul echipei redacționale se concentrează pe punerea în pagină, în mod critic (cu comentarii şi interpretări comparative sau contrapunctice), atât a textelor teoretice, cât şi a proiectelor de arhitectură, de urbanism şi de artă (din secțiunea tematică practică, precum și din ultima secțiune a revistei, east-centric arch). Tematica fiecărui număr porneşte de la probleme/ subiecte/ idei de actualitate și propune un dialog interdisciplinar pe marginea conceptului/ programului/ paradigmei puse în discuție. De asemenea, prezentarea proiectelor nu se rezumă doar la imagini şi texte atractive, ci include și planuri sau alte piese tehnice, casete tehnice elaborate şi informaţii tehnice de interes. 

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a fost nevoită anul trecut, după 31 de ani de apariție în format tipărit, să treacă în format digital, dar păstrănd structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența trimestrială de apariție și de răsfoire a revistei. 

De aceea, în 2022, revista a ales formula de e-book, care permite introducerea și folosirea în mod ”creativ” a unor secvențe de filme și de ilustrație muzicală. 

Finanțare 2023-2024

„Plecând” de la formulările/principiile/abordările de bază, dar o plecare fără părăsirea spiritului lor, cele 4 numere din anul 2024 vor încerca să definitiveze și să finalizeze procesul de tranziție început în anul 2023, prin care revista online „clasică” (format e-book) să devină o „platformă” de dialog, mai deschisă, mai participativă, mai vizuală și mai orientată către prezentările multi-media, integrând în mod organic proiectele de arhitectură cu muzica, filmul, banda desenată, designul, grafica, literatura, sociologia, antropologia, filozofia, etc. În două cuvinte, experimentală și creativă.

Formatul nou va avea 2 „straturi/paliere”:

– cel vizual și auditiv – bazat pe imagine sub toate formele ei, cu un discurs/comentariu vizual și muzical propriu/specific.

– cel tehnic – adică prezentări clasice de proiecte, texte, desene precum și texte critice și de teorie.

Materialele editoriale din 2024 vor explora, din perspective diverse și personale, cu predilecție 4 direcții/tendințe ale arhitecturii contemporane și care se vor constitui până la sfârșitul anului 2024 în 4 dosare:

– Arhitectura socială / comunitară

– Arhitectura verde / durabilă

– Arhitectura inteligentă / digitală

– Arhitectura sensibilă / naturală

Astfel, fiecare redactor asociat va putea aborda temele propuse de el și să-și constituie/creeze propriul dosar tematic pe una sau mai multe din direcțiile de mai sus.

Tema numărului va fi „Micul prinț (arhitect) digital” și coordonator va fi Arpad Zachi: „Vă propun să re-citim împreună acestă frumoasă și sensibilă poveste poetică și filozofică a lui Antoine de Saint-Exupery și să avem în minte contextul istoric când a fost ea scrisă precum și povestea dramatică și tragică a vieții și dispariției autorului ei.

Și pentru că suntem o revistă de arhitectură vă propun 3 scenarii de lectură: micul prinț vine de pe minuscula planetă a Arhitecturii (repere), micul prinț caută adevăratul sens al vieții în arhitectura noastră contemporană (context), și micul prinț este unul digital/virtual (tehnologie).

Arhitext 3/2022 – Adâncimea sufletească a urmelor – Fundația Arhitext Design

Descriere generală

Demersul echipei redacționale se concentrează pe punerea în pagină, în mod critic (cu comentarii şi interpretări comparative sau contrapunctice), atât a textelor teoretice, cât şi a proiectelor de arhitectură, de urbanism şi de artă (din secțiunea tematică practică, precum și din ultima secțiune a revistei, east-centric arch). Tematica fiecărui număr porneşte de la probleme / subiecte / idei de actualitate și propune un dialog interdisciplinar pe marginea conceptului / programului / paradigmei puse în discuție. De asemenea, prezentarea proiectelor nu se rezumă doar la imagini şi texte atractive, ci include și planuri sau alte piese tehnice, casete tehnice elaborate şi informaţii tehnice de interes.

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a fost nevoită anul trecut, după 31 de ani de apariție în format tipărit, să treacă în format digital, dar păstrănd structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența trimestrială de apariție și de răsfoire a revistei.

De aceea, în 2022, revista a ales formula de e-book, care permite introducerea și folosirea în mod ”creativ” a unor secvențe de filme și de ilustrație muzicală.

Finanțare 2022

Tema numărului pentru care s-a solicitat finanțare este „Adâncimea sufletească a urmelor (Semn-document-ruină)”. Ruina constituie un obiect fascinant, atât pentru arhitecți cât și pentru vizitatorul profan. Ruina amintește trecutul arhitecturii și vorbește de transformarea ei, prefigurându-i viitorul. În cele din urmã, aparent paradoxal, ruina – antică sau „modernă”, adevărată sau fabricată – celebreazã arhitectura. Revista încearca evidențierea și discutarea numeroaselor tipuri de ruină.

Tema practică stă sub semnul citatului „Pipăim pereții de parcă ar fi marginea vieții/ Adulmecăm fereastra de parcă ar fi capătul ceții” și explorează rolul sticlei în arhitectură. Transformare modurilor de viată, în paralel cu dezvoltarea tehnicilor de construcție au făcut ca folosirea sticlei să treacă de la mici suprafețe ca mijloc de „trecere” a luminii (termele antice), la marile vitralii ale Evului Mediu, la celebrele sere din secolul 19, la pereții cortină ai secolului 20.

Arhitext 3/2023 – Arhitectura din noi – Fundația Arhitext Design

Descriere generală

Demersul echipei redacționale se concentrează pe punerea în pagină, în mod critic (cu comentarii şi interpretări comparative sau contrapunctice), atât a textelor teoretice, cât şi a proiectelor de arhitectură, de urbanism şi de artă (din secțiunea tematică practică, precum și din ultima secțiune a revistei, east-centric arch). Tematica fiecărui număr porneşte de la probleme/ subiecte/ idei de actualitate și propune un dialog interdisciplinar pe marginea conceptului/ programului/ paradigmei puse în discuție. De asemenea, prezentarea proiectelor nu se rezumă doar la imagini şi texte atractive, ci include și planuri sau alte piese tehnice, casete tehnice elaborate şi informaţii tehnice de interes. 

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a fost nevoită anul trecut, după 31 de ani de apariție în format tipărit, să treacă în format digital, dar păstrănd structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența trimestrială de apariție și de răsfoire a revistei. 

De aceea, în 2022, revista a ales formula de e-book, care permite introducerea și folosirea în mod ”creativ” a unor secvențe de filme și de ilustrație muzicală. 

Finanțare 2022-2023 

Numărul 3/2023 al revistei Arhitext a propus următoarele dosare tematice:  

1. „Arhitectura din noi” – autor și coordonator Arpad Zachi; 

2. „Less is longer” – o soluție temporară pentru o problemă eternă – autor și coordonator Ștefan Popa; 

3. „Viziuni/valori ale/pentru umanitate” – autor și coordonator Mihai Zachi;    

4. „Toate-s zidite din șoapte, ca roadele coapte când cad din lumină în noapte, să învie semințe de vis în somnul ce vii de morți îi desparte” – autor și coordonator Adrian Aramă. 

Arhitext 3/2021 – Creație / In-creație / Re-creație / Pro-creație. Biblioteci și librării – Fundația Arhitext Design

Descriere generală

Demersul echipei redacționale se concentrează pe punerea în pagină, în mod critic (cu comentarii şi interpretări comparative sau contrapunctice), atât a textelor teoretice, cât şi a proiectelor de arhitectură, de urbanism şi de artă (din secțiunea tematică practică, precum și din ultima secțiune a revistei, east-centric arch). Tematica fiecărui număr porneşte de la probleme / subiecte / idei de actualitate și propune un dialog interdisciplinar pe marginea conceptului / programului / paradigmei puse în discuție. De asemenea, prezentarea proiectelor nu se rezumă doar la imagini şi texte atractive, ci include și planuri sau alte piese tehnice, casete tehnice elaborate şi informaţii tehnice de interes.

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a fost nevoită anul trecut, după 31 de ani de apariție în format tipărit, să treacă în format digital, dar păstrănd structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența trimestrială de apariție și de răsfoire a revistei.

De aceea, în 2022, revista a ales formula de e-book, care permite introducerea și folosirea în mod ”creativ” a unor secvențe de filme și de ilustrație muzicală.

Finanțare 2021

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a decis ca, după 30 de ani de apariție în format tipărit, revista să treacă în format digital, dar păstrând structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența de apariție și de răsfoire a revistei. Proiectul presupune constituirea unei echipe pentru editarea online, la un standard înalt, a revistei, precum şi pentru mediatizarea şi difuzarea acesteia.

Temele numărului 3/2021 al revistei Arhitext vor fi:

Tema teoretică: „Creat / In-creat / Re-creat / Pro-creat”, coordonată de Arpad Zachi. Creativ este astăzi un cuvânt la modă, utilizat și abuzat oricând, oricum și oriunde. Este un moment bun să ne reamintim rădăcinile, evoluția și înțelesurile acestui termen în diferitele lui forme lexicale, ca substantiv (creație), verb (a crea) sau adjectiv (creativ). La fel de utile ar putea fi și înțelegerea și re-cunoașterea rațiunii derivatelor acestui cuvânt, increat, procreat, recreat, care par să fi încercat să protejeze semnificația originară a conceptului. Păstrând scara, putem spune același lucru și despre Arhitectură.

Tema practică: „Biblioteci si Librarii”, coordonată de Ștefan C. Popa. Tema propune o discuție despre biblioteci și librării ca spații de întâlnire personale, dar și imaginare, spontane sau intenționate. Decorul interior și arhitectura condiționează felul în care este folosit spațiul pentru carte și chiar cartea însăși: viteza cu care sunt parcurse rafturile, crearea de oportunități de identificare a volumelor căutate, criteriile de distribuție a cărților pe rafturi, condițiile de lumină din interior, temperatura, relația cu spațiul public, acces și ieșire. Toate acestea sunt interpretate și re-inventate în noile spații de biblioteci și librării, iar arhitectul capătă puteri înnoite și sporite pentru a defini acest spațiu și a-i stabili poziția în noul peisaj cultural.

Traducere „Imaginea întrupată” de Juhani Pallasmaa – Fundația Arhitext Design

Cartea face parte din colecția „Spațiul sensibil”, inaugurată de Fundația Arhitext Design în 2015, cu scopul de a publica lucrări cunoscute și recunoscute la nivel internațional pentru impactul lor asupra gândirii de arhitectură la începutul secolului 21, atât la nivelul teoriei și criticii de arhitectură contemporană, cât și la nivelul căutărilor/explorărilor și experimentelor de arhitectură ale tinerelor generații de arhitecți.

Juhani Pallasmaa este un arhitect finlandez care a îndeplinit rolul de profesor de arhitectură și decan la Universitatea de Tehnologie din Helsinki, director al Muzeului de Arhitectură Finlandeză 1978–1983 și șef al Institutului de Arte Industriale din Helsinki. „Imaginea întrupată” este a treia carte din trilogia acestui autor, alături de „Privirea care atinge: arhitectura și simțurile” și „Mâna care gândește”, ambele traduse și publicate în aceeași colecție.

Înre-o cultură care pune din ce în ce mai mult accentual pe visual și virtual, Juhani Pallasmaa explorează relația cu prezentul, cu spațiul concreti și corporlitatea, pledând în același timp petru o re-mitizare și re-poeticizare a lumii.