Traducere „Mașina care voia să fie bicicletă” de Lior Steinberg – igloo media

Proiectul a urmărit introducerea în România a unei publicații pentru copii cu tematică urbană și ecologică, „The Car That Wanted to Be a Bike”, scrisă de urbanistul Lior Steinberg și publicată inițial de agenția olandeză Humankind. Tradusă pentru prima dată în limba română, cartea spune povestea lui Johnny (în varianta românescă – Jenny), o mașină care își dorește să devină bicicletă, oferind copiilor o narațiune simplă, dar profundă, despre mobilitate urbană, sustenabilitate, spațiul public și responsabilitatea față de mediu.

Proiectul a fost inițiat de igloo media ca un prim pas în dezvoltarea unei viitoare colecții editoriale dedicate arhitecturii și urbanismului pentru copii. Traducerea acestei cărți a răspuns unei nevoi clare din piața de carte pentru copii din România, unde subiectele legate de oraș, arhitectură și ecologie sunt încă rar abordate, deși interesul publicului – mai ales al părinților și educatorilor – este în creștere.

Cartea, destinată copiilor între 3 și 6 ani, a fost ilustrată de artista Rita Kruglova, iar ultima pagină a fost adaptată pentru a reprezenta un peisaj urban din București, conectând astfel universul narativ la contextul local. Această ancorare vizuală a permis copiilor să recunoască spațiul în care trăiesc și să reflecteze, prin poveste, asupra modului în care își folosesc orașul și cum îl pot îmbunătăți.

În jurul traducerii a fost construit un set de acțiuni culturale și educative menite să amplifice impactul cărții. Un atelier interactiv a fost organizat în cadrul târgului de carte Bookfest 2025, unde copiii au participat la sesiuni de artă grafică și lectură, activități inspirate de povestea lui Jenny. Aceste activități au stimulat imaginația, dialogul și gândirea critică, contribuind la înțelegerea noțiunilor de oraș, mobilitate alternativă și responsabilitate civică. Pentru a sprijini diseminarea în rețeaua educațională, au fost transmise comunicate de presă către grădinițe, școli și instituții publice sau ONG-uri care activează în domeniul educației vizuale, urbane sau civice. De asemenea, proiectul a beneficiat de sprijinul unor influenceri activi în domeniul educației, culturii urbane și parentingului, care au promovat cartea și temele sale în mediul online, generând conversații relevante în rândul părinților și educatorilor.

Revista igloo #226 (iunie-iulie 2025) – România la Bienala de Arhitectură de la Veneția – igloo media

Descriere generală 

În peisajul cultural autohton, revista igloo a reușit să se impună de peste 20 de ani ca prezență-reper nu doar în universul arhitecturii și al domeniilor adiacente, ci și în rândul unei audiențe mai generoase, pluridisciplinare, consumatoare de conținut cultural în forme variate.  

Revista igloo urmărește documentarea, dezbaterea și diseminarea celor mai interesante și mai valoroase forme contemporane ale fenomenului arhitectural local și global, în scopul de a informa, de a educa, de a modela cultura vizuală a publicului autohton, de a forma profesioniștii din domeniul arhitecturii și din alte discipline tehnico-creative.  

Revista se remarcă printr-o compoziție editorială generoasă, echilibrată și relevantă în diversitatea domeniilor și subiectelor abordate. Pe lângă arhitectură, sumarul aduce în discuție proiecte de design, evenimente culturale de interes ale momentului, articole teoretice și eseistice, cercetări asupra patrimoniului arhitectural, problematici privind urbanismul, politicile urbane și sustenabilitatea, elemente de explorare a lumii și spațiului construit prin călătorii, povești, exemple de bună practică, inițiative curajoase, oameni, idei care inspiră și transformă comunități.  

Nu în ultimul rând, publicația se impune și ca obiect de design în sine, prin calitățile sale grafice excepționale. 

Finanțare 2024-2025 

Numărul igloo #226 (iunie–iulie 2025) a fost dedicat participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneția, cu accent pe ediția din anul în curs și cu o privire retrospectivă asupra ultimului deceniu. Proiectul editorial a urmărit să contureze un tablou amplu și coerent al prezențelor românești în acest cadru internațional de prestigiu, punând în lumină elementele de continuitate, transformare și diferență care au caracterizat aceste participări. Într-un context în care majoritatea instalațiilor și proiectelor prezentate la Veneția sunt efemere, dosarul a funcționat ca un instrument de arhivare și reflecție critică, recuperând sensuri, motivații și abordări care altfel s-ar fi pierdut.

Conținutul dosarului a inclus o varietate de formate editoriale – eseuri, interviuri, cronici de expoziție și reportaje – prin care au fost documentate și analizate proiectele expuse în Pavilionul României începând din 2014 până în 2025. O parte a echipei editoriale a fost prezentă la deschiderea Bienalei din mai 2025, ceea ce a permis o documentare directă și aplicată a ediției curente, cuprinsă și în rubrica Agendă. Astfel, igloo #226 a oferit nu doar o sinteză retrospectivă, ci și o lectură proaspătă și contextualizată a direcției actuale în care se îndreaptă arhitectura românească pe scena internațională.

Importanța acestui demers a fost multiplă. În primul rând, a răspuns unei nevoi reale de consolidare a memoriei profesionale într-un domeniu în care documentarea sistematică lipsește adesea. În al doilea rând, dosarul a adus în discuție aspecte esențiale ale practicii arhitecturale contemporane: de la transdisciplinaritate și metode colaborative, până la temele recurente ale spațiului public, ale memoriei, ale sustenabilității și ale identității culturale. În al treilea rând, prin interviurile cu arhitecții, curatorii și colaboratorii implicați în proiectele selecționate, a oferit cititorilor o perspectivă directă asupra proceselor de lucru, a dificultăților întâmpinate și a mizelor asumate.

Rezultatul a fost un număr de revistă cu caracter unitar, dar profund divers în conținut, care a funcționat atât ca instrument de documentare, cât și ca sursă de reflecție și inspirație pentru generațiile tinere de arhitecți, artiști și teoreticieni. igloo #226 a marcat astfel nu doar un moment de racordare la un eveniment de vârf al arhitecturii mondiale, ci și o formă de angajament critic față de rolul pe care arhitectura îl joacă în societate, în cultură și în reprezentarea identității naționale în contexte internaționale.

Conversii. Carte-laborator – igloo media

„Conversii. Carte-laborator” este o apariție editorială inedită ce ilustrează exemple contemporane de conversie arhitecturală din România, în care clădiri din patrimoniul industrial, religios, militar, comercial au fost readaptate și revalorificate printr-o dimensiune culturală și artistică: Atelierele Malmaison, Casa Tranzit, Atelierele Scânteia, FABER, La Centrală (Slănic-Moldova), The Ark, Baia Turcească, Bastionul Theresia, ARCUB, Palatul Universul și MultipleXity (MX). Lor li se alătură două studii de caz dedicate unor inițiative emblematice, cu statut aparte, Mina („Planeta”) Petrila, respectiv Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, precum și un eseu introductiv al prof. Augustin Ioan, care oferă o privire teoretică asupra fenomenului conversiei arhitecturale.  

Realizarea albumului a presupus cercetare de arhivă și teren, interviuri cu reprezentanții spațiilor și proiectelor prezentate, lucrul cu ample arhive fotografice, precum și o atenție specială acordată dimensiunii grafice și tipografice a cărții, care are un vădit caracter experimental, reflectând astfel ideea de studiu „neterminat”, infinit, într-un perpetuu provizorat, asemenea clădirilor selectate în sumar.   

Miza albumului a fost de a documenta transformările funcționale și arhitecturale ale acestor clădiri/spații/proiecte, în încercarea de a surprinde într-o formă fixă, ca într-o arhivă a trecutului și prezentului, fragmente de societate care s-au tot schimbat în istoria recentă. Colecția celor 13 astfel de spații aduce în discuție teme esențiale pentru peisajul cultural românesc contemporan: fragilitatea clădirilor moștenite; statutul incert al unora dintre ele; contradicții ale fenomenului conversiei, în care mereu ce se pierde și ceva se câștigă; fragilitatea statului culturii, artei și a artiștilor independenți în general, capabili însă să revitalizeze spații periferice, aflate în așteptare, și odată cu ele comunități întregi; potențialul acestor spații, prin documentarea unor exemple de bună practică, atât prin investiții substanțiale, cât și prin acțiuni „improvizate”, cu mijloace restrânse. Toate ilustrează, astfel, forme de reziliență prin cultură și arhitectură, reușind să vitalizeze nu doar clădiri, ci și comunități și spații urbane mai largi.   

Traducere „Imaginând evidentul” de Álvaro Siza – igloo media

„Imaginând evidența” de Álvaro Siza este o carte absolut esențială pentru a înțelege viziunea asupra arhitecturii a unuia dintre cei mai renumiți arhitecți în viață, prin proiectele pe care le-a realizat sau pur și simplu le-a imaginat. Textul este însoțit de o selecție de desene din caietele sale, o prezență obstinată în modul de lucru specific al lui Siza, unele dintre ele nefiind publicate niciodată până acum. De asemenea, cartea descrie unele dintre proiectele sale, așteptările, referințele și deciziile sale, fiind o contribuție fundamentală la înțelegerea gândirii arhitecturale a arhitectului portughez. 

O carte emblematică cu și despre unul dintre cei mai apreciați arhitecți contemporani, laureat al Premiului Pritzker pentru arhitectură în 1992, ce dezvăluie viziunea unui arhitect modern, ferm ancorat în etică, ca și în estetică, cu o practică de un extraordinar simț al rigorii și libertății.  

Volumul impresionează și prin ținuta grafică și tipografică, ilustrată chiar cu schițele lui Álvaro Siza, cu o copertă cartonată, cu finisaj de pânză. 

Revista igloo #219 (aprilie-mai 2024) – Spațiu sacru contemporan – igloo media

Descriere generală 

În peisajul cultural autohton, revista igloo a reușit să se impună de peste 20 de ani ca prezență-reper nu doar în universul arhitecturii și al domeniilor adiacente, ci și în rândul unei audiențe mai generoase, pluridisciplinare, consumatoare de conținut cultural în forme variate.  

Revista igloo urmărește documentarea, dezbaterea și diseminarea celor mai interesante și mai valoroase forme contemporane ale fenomenului arhitectural local și global, în scopul de a informa, de a educa, de a modela cultura vizuală a publicului autohton, de a forma profesioniștii din domeniul arhitecturii și din alte discipline tehnico-creative.  

Revista se remarcă printr-o compoziție editorială generoasă, echilibrată și relevantă în diversitatea domeniilor și subiectelor abordate. Pe lângă arhitectură, sumarul aduce în discuție proiecte de design, evenimente culturale de interes ale momentului, articole teoretice și eseistice, cercetări asupra patrimoniului arhitectural, problematici privind urbanismul, politicile urbane și sustenabilitatea, elemente de explorare a lumii și spațiului construit prin călătorii, povești, exemple de bună practică, inițiative curajoase, oameni, idei care inspiră și transformă comunități.  

Nu în ultimul rând, publicația se impune și ca obiect de design în sine, prin calitățile sale grafice excepționale. 

Finanțare 2023-2024 

Dosarul numărului a fost dedicat unei realități arhitecturale pretutindeni prezente – arhitectura religioasă contemporană. Uneori monumentală și intimidantă, alteori discretă, dar nu mai puțin vibrantă, arhitectura religioasă ortodoxă este un subiect care provoacă și care pentru noi a fost prilejul unor întrebări, dar și calea către noi, sau până acum neexplorate, configurații de gândire arhitecturală. Actualitatea acestor curiozități, și a temei pe care o propunem, vine mai ales din alegerea unor exemple recente de lăcașuri de cult ortodoxe, consacrate atât în sens religios, cât și în sensul laic, al unei viziuni originale și asumate a semnăturii de architect. 

Dosarului i s-au adăugat rubricile deja știute, care se ocupă, fiecare în parte, de proiecte interesante pe care vrem să le facem cunoscute publicului. 

Proiectul s-a numit inițial Revista Igloo #218 și sub titlul acesta se regăsește în Raportul juriului.

Traducere „Regula și modelul. Despre teoria arhitecturii și a urbanismlui” de Françoise Choay – igloo media

O carte esențială în peisajul editorial academic de specialitate, pentru formarea și evoluția oricărui arhitect – dar nu numai – de azi și de mâine, „Regula și modelul. Despre teoria arhitecturii și urbanismului” de Françoise Choay a fost premiată cu „Grand Prix de la Critique d’Architetcure” și prezintă ipoteza autoarei în legătură cu tradiția teoretizării arhitecturii și urbanismului, demonstrând cum acest discurs este organizat prin două formulări: regula și modelul. Chaoy examinează legătura dintre două direcții esențiale în teoria de arhitecturii: prima reprezentată de „De re aedificatoria” a lui Alberti, iar a doua de „Utopia” lui Thomas More, folosindu-se de acestea pentru a contura o a treia direcție: mai eterogenă, inclusivă și asociată mai pregnant termenului de „urbanism”. Contribuția autoarei devine magistrală după apariție, păstrându-și importanța până în prezent. Modelul, în tradiția sa longevivă, încă reprezintă un instrument eficient și actual pentru studiul conceptelor contemporane și producției arhitecturale pe scena globală.

Știm că există nu o Teorie a arhitecturii, ci că teoria arhitecturii este alcătuită din multe teorii diverse, dintr-un vast și eterogen corpus de scrieri ce cuprinde oricare gen de reflecție asupra fenomenului edificării, de la tratat la pamflet și de la critică la istorie. În acest domeniu, cartea lui Choay este unică în felul ei. Contribuția sa cea mai semnificativă se află în modul exemplar în care, la capătul unui sclipitor proces analitic, apar cu limpezime legăturile dintre proiect și spațiul edificat, felul cum evoluția așezărilor umane a fost influențată de gândire și cum s-a răsfrânt spațiul construit în evoluția teoriei arhitecturii și urbanismului. Cartea propune o lectură a „edificării scrise” în toată complexitatea și procesualitatea sa.

Revista igloo #212 (februarie-martie 2023) – igloo media

Descriere generală 

În peisajul cultural autohton, revista igloo a reușit să se impună de peste 20 de ani ca prezență-reper nu doar în universul arhitecturii și al domeniilor adiacente, ci și în rândul unei audiențe mai generoase, pluridisciplinare, consumatoare de conținut cultural în forme variate.  

Revista igloo urmărește documentarea, dezbaterea și diseminarea celor mai interesante și mai valoroase forme contemporane ale fenomenului arhitectural local și global, în scopul de a informa, de a educa, de a modela cultura vizuală a publicului autohton, de a forma profesioniștii din domeniul arhitecturii și din alte discipline tehnico-creative.  

Revista se remarcă printr-o compoziție editorială generoasă, echilibrată și relevantă în diversitatea domeniilor și subiectelor abordate. Pe lângă arhitectură, sumarul aduce în discuție proiecte de design, evenimente culturale de interes ale momentului, articole teoretice și eseistice, cercetări asupra patrimoniului arhitectural, problematici privind urbanismul, politicile urbane și sustenabilitatea, elemente de explorare a lumii și spațiului construit prin călătorii, povești, exemple de bună practică, inițiative curajoase, oameni, idei care inspiră și transformă comunități.  

Nu în ultimul rând, publicația se impune și ca obiect de design în sine, prin calitățile sale grafice excepționale. 

Finanțare 2022-2023 

Noul număr igloo este pregătit să întâlnească primăvara cu o temă autentică, complexă, care a stârnit de-a lungul ultimelor decenii cele mai extinse și controversate discuții: Inteligența arhitecturală – ce, cum și încotro. Despre rolul transformator al sistemelor computaționale în viața noastră profesională și în remodelarea domeniului arhitecturii, dar și despre multe alte subiecte de actualitate, veți putea citi în noul igloo #212.  

Revista igloo #208 (iunie-iulie 2022) – Ucraina – igloo media

Descriere generală 

În peisajul cultural autohton, revista igloo a reușit să se impună de peste 20 de ani ca prezență-reper nu doar în universul arhitecturii și al domeniilor adiacente, ci și în rândul unei audiențe mai generoase, pluridisciplinare, consumatoare de conținut cultural în forme variate.  

Revista igloo urmărește documentarea, dezbaterea și diseminarea celor mai interesante și mai valoroase forme contemporane ale fenomenului arhitectural local și global, în scopul de a informa, de a educa, de a modela cultura vizuală a publicului autohton, de a forma profesioniștii din domeniul arhitecturii și din alte discipline tehnico-creative.  

Revista se remarcă printr-o compoziție editorială generoasă, echilibrată și relevantă în diversitatea domeniilor și subiectelor abordate. Pe lângă arhitectură, sumarul aduce în discuție proiecte de design, evenimente culturale de interes ale momentului, articole teoretice și eseistice, cercetări asupra patrimoniului arhitectural, problematici privind urbanismul, politicile urbane și sustenabilitatea, elemente de explorare a lumii și spațiului construit prin călătorii, povești, exemple de bună practică, inițiative curajoase, oameni, idei care inspiră și transformă comunități.  

Nu în ultimul rând, publicația se impune și ca obiect de design în sine, prin calitățile sale grafice excepționale. 

Finanțare 2022

Numărul igloo #208 aduce la lumină povești ale designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, dezvoltate cu precădere sub semnul speranței. Speranță într-un viitor apropiat, unul care ghidează puterea reconstrucției și a creației prin prisma păcii. Ne-am propus să conturăm un număr complex, cu o temă nevralgică: Ucraina și războiul, dar mai ales Ucraina și arhitectura, designul, literatura, cultura, patrimonial ei material și imaterial.   

Încasările obținute din vânzarea revistei vor fi donate în totalitate  Asociației Zi de Bine, în cadrul proiectului-umbrelă în derulare #ScutpentruUcraina. Printre inițiativele asociației se numără un centru comunitar dedicat integrării și incluziunii refugiaților de război, un telverde pentru acces la consultații medicale în limba ucraineană, dar și multe transporturi cu ajutoare esențiale atât alimentare, cât și medicale.  

Numărul curent se bucură și de o copertă specială, ca rezultat al unui concurs pe care l-am lansat tot sub tutela speranței. Dintre cele peste 70 de înscrieri, ilustrația câștigătoare a Andreei Băban numită „Piece by Piece” ne-a dus cu gândul la un tetris ce se compune și se descompune continuu asemeni efectului belicos al războiului ce distruge dar care lasă loc regenerării și reinventării. 

Arhitectura la feminin – igloo media

Proiectul propune un album inedit, „Arhitetcura la feminin”, construit ca o scenă deschisă pentru o serie de voci diverse ale femeilor arhitecte din România, celebrând povești exemplare, cu impact și substanță, ale unor protagoniste din domeniu, și proiectele care le-au consacrat. Indiferent că vorbim despre arhitectură, design interior sau design de produs, contribuția femeilor a fost și este crucială în dezvoltarea discursului contemporan, atât ca direcție creativă, cât și comercială.

Conținutul albumului este structurat sub forma unor interviuri ample care își propun să promoveze discuții interdisciplinare și să evidențieze demersurile profesionale ale femeilor în domeniul arhitecturii, punând în lumină începutul și parcursul în meserie, aspirațiile și provocările care fac parte din proces, dar și proiectele emblematice și poveștile din spate. Propunem o examinare a diferitelor poziții și percepții prin nume precum Anda Andrei, Crina Arghirescu Rogard, Anca Cioarec și Brîndușa Tudor, Mihaela Criticos, Adela Maria Marius, Ilinca Păun Constantinescu, Iulia Stanciu, Oana Stănescu, Raluca Șoaita, Anda Ștefan, Simona Văleanu, Elena Viziteu Ionescu, Eliza Yokina, Camina Zerva și Iulia Oniciuc.

Femei în arhitectură aduce un omagiu femeilor care au ajutat la conturarea unui viitor echitabil în profesia de arhitect. Albumul se integrează într-un demers mai amplu al redacției igloo media, de susținere a prezenței feminine din arhitectură și design și de promovare a acesteia în rândul unei audiențe mai largi, prin campanii online și, de la sfârșitul lui 2021, printr-o rubrică de revistă cu același titlu ca albumul propus spre finanțare.

În faza de aplicare, proiectul s-a numit „Femei în arhitectură”.

Traducere „Soft City. Densitate, diversitate și proximitate pentru viața urbană” de David Sim – Igloo Media

La nici doi ani de la publicare, cartea „Soft City” scrisă de David Sim (Creative Director & Partner la Gehl Architects) a devenit un reper pentru toţi specialiştii mediului urban şi celui construit, precum şi pentru toţi cei interesaţi de cum funcţionează şi cum se pot crea cartiere şi oraşe cu adevărat sustenabile şi reziliente. Planetizen a inclus-o în „The Top Urban Planning Books of 2019”, iar Archdaily în lista „125 Best Architecture Books”. Acestor importante menţiuni li se adaugă nenumărate cronici pozitive şi entuziaste care au consacrat deja conceptul „soft city” ca unul cheie pentru urbanismul secolului 21. Mai mult, situaţia de criză pandemică (care a expus suplimentar problemele oraşelor) face cartea şi soluţiile pe care le oferă şi mai relevante şi necesare.

Lucrarea se bazează pe cercetarea şi activitatea lui David Sim ca profesor universitar şi arhitect practicant în echipa Gehl: timp de mai bine de 20 de ani, a observat cu meticulozitate detalii şi intervenţii cu impact pozitiv semnificativ la nivelul oraşului şi s-a hotărât să le adune într-o „poveste a celor 1000 de paşi mici care conduc către o mai bună calitate a vieţii pentru locuitorii oraşelor”, cum singur mărturiseşte. „Soft city” este un concept complementar, dar și o contrapondere la „smart city” – oraşul guvernat şi eficientizat de big data. David Sim nu neagă avantajele oferite de gestionarea şi analiza fluxurilor continue de informaţie ale oraşelor, însă subliniază că până acum câştigul a fost unul mai degrabă individual şi, concentrându-ne exclusiv pe aspectele tehnologice, există riscul să pierdem acea sensibilitate care conectează oamenii între ei şi cu locurile în care trăiesc. Soluţia pe care el o propune este un oraş eterogen cu un mix de funcţiuni, un mix de tipuri de clădiri, spaţiu suficient pentru trafic încetinit şi cu condiţii de viaţă practice şi plăcute – un oraş care mizează pe uşurinţă în utilizare, pe confort şi grijă în viaţa de zi cu zi.

Premisa întregului proiect au reprezentat-o provocările cu care se confruntă (şi cu care se luptă) oraşele în prezent: numărul de locuitori în creştere, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii, inegalitatea socială, accesul la natură, poluarea şi traficul (acestea din urmă devenite urgente în contextul schimbărilor climatice). Având ca bază perspectiva umanistă a lui Jan Gehl, David Sim introduce şi explică ideea de „soft city” cu toate declinările posibile, dar nu se opreşte la a teoretiza un nou mod de a gândi oraşul; continuă cu un adevărat manual de intervenţie, punctând detalii, abordări, perspective, explicate minuţios cu ilustraţii, grafice şi fotografii. Iar acesta este meritul principal al lucrării – nu ne invită doar să ne imaginăm cum ar fi dacă, ci ne arată concret ce se poate face, cel mai adesea cu acţiuni simple, necostisitoare.