IMUAU Summer School. Schönberg 2025 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare. 

Școala constă în: 

– cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat;  

– școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității;  

– atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale;

– evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară. 

Finanțare 2024-2025

Atelierele școlii de vară IMUAU Summmer School. Schönberg au fost variate și dedicate lucrului cu tehnici autentice, meșteșugărești, filtrate prin perspectiva arhitectului și dedicate obiectivului propus la fiecare ediție. Astfel, studenții au parcurs lucrul în toate fazele proiectului, prin atelierele de tâmplărie și dulgherie pentru îmbinări din lemn, fierărie pentru componente artistice, zidării și tencuieli tradiționale.

Am completat demersul educativ cu două ateliere de observație și analiză a contextului în vederea elaborării unei strategii viitoare de dezvoltare: un atelier de peisagistică și unul de antropologie. Implicarea unor specialiști din domenii complementare îi este necesară arhitectului în sensul unei bune înțelegeri, atât a mediului construit si a celui natural în care operează, cât și a celui uman, de care depinde viitorul a tot ceea ce încercăm să salvăm și să valorificăm. Rezultatele atelierelor de peisagistică și antropologie desfășurate în această vară, reprezintă baza unor noi teme de abordare și de intervenție la nivelul patrimoniului construit din sat.

De asemenea, prin atelierul de ceramică propus studenților și copiilor din comunitate am creat legături trainice și un limbaj de comunicare comun cu aceștia.

Astfel, le oferim participanților un cadru îndrumat de specialiști în care să interacționeze direct cu meșterii locali, cu materialele și tehnicile tradiționale, să participe la organizarea și execuția de șantier, documentând, proiectând și experimentând viața satului, alături de reprezentanți ai comunității locale, cărora le oferim exemple de bune practică în domeniul conservării și restaurării de arhitectură, respectând specificul local și apreciind șansa de a locui într-un cadru autentic.

Școala de vară Arhipera – ediția XII Beta, 2025 – Asociația Arhipera și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Școala de Vară Arhipera se desfășoară încă din 2012 în mediul rural, în diferite județe din România. A avut, de-a lungul anilor, numeroși profesori invitați din țară și străinătate, precum Vintilă Mihăilescu, Klaske Havik, Augustin Ioan, Sebastiaan Veldhuissen, Cătălin Berescu, Alexandru Călin și mulți alții. Au participat studenți UAUIM, de la Facultatea de Antropologie, Construcții, Psihologie, UNATC, studenți din Olanda, Anglia, Belgia ș.a.m.d. Studenții s-au familiarizat cu conceptele arhitecturii sociale participative și sustenabilității pe multiple paliere și au realizat proiecte în paradigma designului durabil și inovativ, proiectate și construite participativ alături de beneficiari. Astfel, studenții arhitecți au contribuit la realizarea unor proiecte necesare comunităților vulnerabile din zonele rurale, care altfel nu ar fi putut beneficia de servicii de arhitectură.

Finanțare 2024-2025

Între 30 iulie – 5 august 2025, Școala internațională de Vară ArhiPera, ediția a XII-a Beta, a avut loc la Chiojdu, având ca scop inovarea detaliilor constructive în arhitectura lemnului. Cei 9 tutori, 5 din UAUIM și 2 din universități din străinătate, au susținut lecturi despre sustenabilitate, criza climatică, reutilizarea mediului construit, clădirile monomaterial din lemn și arhitectura socială. Activitățile au inclus ateliere participative cu elevii, care au participat la atelierul gratuit ,,Arhitectura cuiburilor’’, și ateliere creative axate pe sustenabilitate. Au fost realizate vizite de șantier la Centrul Comunitar din Chiojdu, care au vizat analiza stadiului fizic al lucrărilor, discuții cu reprezentanții comunității cu privire la ordinea lucrărilor de efectuat până la finalizarea investiției, impregnarea elementelor de lemn cu ulei de in, precum și implicarea ArhiPera în timpul Școlii de vară 2026.

Studenții de la UAUIM, alături de tutorii internaționali și naționali și membrii comunității locale, au proiectat și construit două detalii în arhitectura lemnului, publicate open-source pe site-ul ArhiPera.

Ca parte din activitățile post-Școala de Vară, a fost creată cartea internațională „Dincolo de perimetru. 12 practici complementare pentru o arhitectură a sustenabilității” (Editura Universitară ,,Ion Mincu’’), publicată open-source, care aduce împreună practici de pe 4 continente. A fost realizată o lansare internațională a cărții, la Bibliohub, în cadrul căreia au participat atât autori internaționali, cât și locali. De asemenea, a fost organizată expoziția „Practici emergente în arhitectura secolului 21” (Spațiu creativ Amzei) și a fost finalizat filmul documentar al școlii de vară.

Școala internațională de vară ArhiPera, ediția a XII-a Beta, este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Asociația ArhiPera, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România. Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, și The King’s Foundation. Susținut de AECOM, MarcTel – S.I.T și TIMHA.

IMUAU Summer School. Schönberg 2024 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare. 

Școala constă în: 

– cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat;  

– școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității;  

– atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale;

– evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară. 

Finanțare 2023-2024

Ediția IMUAU Summer School. Schönberg 2024 a propus, pe de o parte, continuitatea lucrului cu tehnici de meșteșug autentice în lemn, piatră și fier specifice satului săsesc și unei gospodării săsești, iar pe de altă parte, desăvârșirea bucătăriei de vară începută anul trecut, prin proiectarea fațadelor si realizarea închiderilor respectând specificul local, pe baza unui concurs studențesc de idei și a trei ateliere de meșteșuguri (tâmplărie și dulgherie pentru fațade, zidărie cu mortar de var pentru soclu, fierărie pentru componente), precum și propunerea unor scenarii de reamenajare a bucătăriei de vară.

Realizarea închiderilor reprezintă o temă exemplară pentru a cunoaște și exersa punerea în operă a materialelor tradiționale și a detaliilor specifice de tâmplărie din resurse locale: lemn, pigmenți naturali, tratamente pentru lemn, termoizolații naturale și variante de etanșeizare. Participanții au parcurs toate etapele pregătirii și punerii în operă a materialelor de construcție și totodată au experimentat lucrul efectiv cu uneltele de tâmplărie, dulgherie, zidărie și fierărie.

Asociată realizării închiderilor, tema dezvoltată în modulul de fierărie a asigurat producerea unor piese mobile care sa permită deschiderea anumitor părți din fațade, dar și replici ale pieselor de feronerie tradițională care lipsesc și ale celor existente cu uzură incompatibilă funcționării corecte a tâmplăriilor originare.

Revista sITA – Studii de istoria și teoria arhitecturii/ Studies in History and Theory of Architecture 12/2024 – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Revista este o publicație de istoria și teoria arhitecturii integral în limba engleză (cu rezumate extinse în limba română), cu o înaltă ținută științifică, garantată de urmărirea cu strictețe a procedurii double blind peer review și de componența extrem de prestigioasă a Consiliului Științific (https://sita.uauim.ro/scientific-committee).

Revista a fost indexată în Arts and Humanities Citation Index (Web of Science), gestionat de Clarivate Analytics (fosta ISI Thompson Reuters), cea mai prestigioasă indexare pe plan mondial pe care o poate obține o revistă cu profilul științific al sITA. (Pentru context, doar 51 de reviste de arhitectură și urbanism, cele mai importante și relevante din lume, sunt indexate în această bază de date, dintre care doar alte două din Europa Centrală și de Est, respectiv din Slovacia și Croația). De asemenea, revista este indexată în Scopus, EbscoHOST, CEEOL (Central and Eastern European Online Library), Index Copernicus, Ulrichsweb, ERIH PLUS, Scipio, DOAJ, Google Scholar și WorldCat.

În 2020, revista a fost recunoscută de CNCS prin includerea în categoria A din domeniul Științelor Umaniste.

Finanțare 2023-2024

Pentru anul 2024, ne propunem menținerea standardelor academice și grafice ridicate ale numerelor de până acum, consolidându-ne poziția pe piața națională, regională și internațională a publicațiilor științifice de specialitate și încercând să punem bazele unei tradiții de excelență.

Acest nou volum, “Landscape As Horizon” aduce un omagiu lui Jean-Louis Cohen, pornind de la unul dintre „punctele de fugă” enumerate în ultimul capitol al lucrării „L’architecture au futur depuis 1889”, puncte care, deși abia vizibile în depărtare, ar permite arhitecturii să scape de aspirația neîncetată spre original, nou, monumental, ornamental, generând în cele din urmă doar spații dezolante, generice, plictisitoare, lipsite de viață. Temele menționate de Cohen indică instanțe care permit profesiei de arhitectură să aspire la un tip de relevanță socială, politică sau chiar culturală în lumea contemporană. Singularitatea lor rezidă în faptul că sunt adesea exemple conduse de practică, dar care urmează să fie absorbite în straturile mai teoretice ale arhitecturii. Prin această încercarea modestă de a împinge mai departe unele dintre întrebările pe care le-a ridicat, sperăm că generozitatea, umanitatea și optimismul esențial al lui Jean-Louis Cohen vor fi onorate cum se cuvine.

IMUAU Summer School. Schönberg 2022 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare. 

Școala constă în: 

– Cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat.  

– Școala de vară propriu-zisă abordează perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice, precum și perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar), completate de perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității.  

– Atelierele: tâmplărie-dulgherie, zidărie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale. 

– Evaluarea: discuția și analiza experiențelor trăite, a rezultatelor obținute, a interacțiunilor cu membrii comunității și a perspectivei de dezvoltare ulterioară, în anii următori, a acestei școli de vară. 

Finanțare 2022

Subiectul acestei ediții a fost restaurarea porții de acces în Gospodăria Casa Verde și realizarea unor obloane pentru ușile grajdurilor, în cadrul atelierului de tâmplărie sub coordonarea meșteșugarului local din Apold, Sebastian Bethge.  

Atelierul de fierărie mobil, în care au fost produse balamale și elemente de închidere de la poartă și de la ușile de grajd, a fost susținut de fierarul din Ilimbav, Zaharia Păcală. Studentele noastre au profitat de oportunitatea modelării fierului, realizându-și inele și brățări.  

Dintre prelegerile propuse anul trecut, tema romilor corturari, expusă de antropologul Cătălina Tesăr, completată cu video proiecția filmului documentar al acesteia, „Pocalul”, au deschis noi perspective de abordare și de percepție a comunități romilor.  

De asemenea, prezența arh. Jan Hulsemann a legat arhitectura tradițională de noile preocupări ecologice și de restaurare, contextualizând vizita documentară realizată la Alma Vii. 

Proiectele propuse de AbruptArhitectura au arătat transformări contemporane spectaculoase ale caselor săsești, păstrându-le specificul și punându-le în valoare istoria și tradiția constructivă. 

Mutații în arhitectura locuinței individuale în România 1947-1989 – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Cartea este prima lucrare care tratează subiectul locuinței în perioada 1947-1989 la nivel național, acoperind mediile urban și rural.  Ea are la bază lucrarea de doctorat a autorului, susținută în septembrie 2014, în cadrul școlii doctorale a UAUIM, sub îndrumarea prof. univ. dr. arh. Emil Barbu Popescu. Autorul este absolvent al Academiei de Arhitectură al Universității Elveției Italiene (Accademia di Architettura, Università della Svizzera Italiana) cu un master în studii avansate în arhitectura teritoriului la aceeași universitate. 


Proiectul prezintă un prim pas în completarea istoriei recente a arhitecturii românești și aduce la lumină o serie de date noi și conexiuni economice, legislative, culturale, politice, statistice și stilistice în ceea ce privește fenomenul locuirii.  

În problematica mai vastă a locuirii contemporane, volumul ar deveni un material de referință pentru înțelegerea temei mai vaste a locuirii postdecembriste, nu doar în cazul locuințelor individuale, ci și a celor colective sau semicolective. 

Tradiție și tehnologie – Documentarea digitală a Ansamblului Bisericii fortificate din Dealu Frumos – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Proiectul răspunde la nevoia de instruire practică a viitorilor specialiști în domeniul extins al patrimoniului cultural (arhitectural, artistic, etc.) cu privire la folosirea instrumentelor digitale și a aplicațiilor de realitate virtuală pentru studierea și înțelegerea arhitecturii de patrimoniu în scopuri didactice, dar și practice (restaurare, proiectarea de interioare sau de spații noi).

Proiectul a îmbinat folosirea noilor tehnologii în proiectarea de arhitectură cu cercetarea, documentarea și contextualizarea patrimoniului cultural transilvănean, punând față în față cele două metode de investigare a patrimoniului arhitectural: cea clasică, tradițională, bazată pe releveu și desene cu detalii „cu creionul pe hârtie” și cea modernă, cu scanarea și fotogrametrierea patrimoniului, identificarea degradărilor cu echipamente specializate.

Rezultatele workshopului au fost:

– un workshop de 5 zile cu 10 participanți pe tema ansamblului bisericii fortificate de la Dealu Frumos, jud. Sibiu;

– documentarea istorică și fotografică ce contextualizează istoria monumentului;

– documentarea patrimoniului cultural din biserică și explicarea importanței fiecărui element religios;

– prezentarea unor modele de patrimoniu arhitectural redate în realitatea virtuală (activitate adresată participanților la workshop și membrilor comunității locale);

– scanarea 3D a bisericii fortificate și postprocesare manuală;

– prezentarea intervenției artistice 3D inspirate de ansamblul bisericii fortificate în cadrul a două expoziții.

 IMUAU Summer School. Schönberg 2023 – Filiala Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Această școala de vară este organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR și are loc în satul Dealu Frumos, jud. Sibiu. Școala își propune aprofundarea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului, explorarea posibilităților de modelare ale fierului și o apropiere de comunitate, prin interogarea specificului local. Contextul acestei școli de vară răspunde și altor nevoi umane, reluând legătura cu natura, cu atemporalitatea rurală, socializarea în aer liber și schimbul efervescent de idei între specialiști și studenți. Școala are și o componenta sociologică esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare. În perioada aleasă pentru școala de vară, sașii se întorc în țară, iar mărturiile lor, alături de ale românilor și rromilor, sunt valoroase pentru documentare.

Școala constă în:

– Cercetarea și documentarea prealabilă: participanții se vor documenta pe baza unei bibliografii recomandate pentru a înțelege contextul istoric și etnografic al sitului și peisajului cultural rural abordat.

– Școala de vară teoretică, care va include: perspectiva teoretică (proiectare, structuri, obiectiv didactic, suport teoretic și istoric, etc.) oferită de cadrele didactice; perspectiva practică (prezentarea tehnicilor tradiționale) oferită de meșteri locali (dulgher, fierar); perspectiva antropologică (poveștile satului, ale caselor, etc.) oferită de reprezentanții comunității.

– Atelierele: dulgherie și fierărie: interacțiunea cu meșterii, alegerea materialelor potrivite, însușirea tehnicilor tradiționale.

Finanțare 2022-2023

Subiectul ediției de anul trecut a fost reprezentat de refacerea acoperișului bucătăriei de vară, sub coordonarea arh. Ioana Ardelean și a unui meșteșugar local, Sebastian Bethge. Aceștia au propus un unghi de 50 grade, tipic pentru arhitectura vernaculară săsească, prezent atât în structura acoperișului, cât și la nivelul contrafișelor stâlpilor de susținere.

Învelitoarea aleasă a fost țiglă manuală, recuperată din comunitate. Atât panta acoperișului, cât și țigla solzi tradițională folosită sunt menite să asigure buna integrare în ansamblul gospodăriei și în vecinătăți, aceste aspecte fiind vitale pentru expresia arhitecturii locale.

Atelierul de tâmplărie s-a ocupat de ușa casei și de un oblon, iar în atelierul de fierărie, pe lângă diferite ornamente și cuie din fier, s-a realizat un set de zăvoare pentru poarta specific săsească restaurată anterior.

Pentru că timpul a fost scurt și bugetul limitat, am reușit doar înlocuirea structurii acoperișului și a stâlpilor, precum și acoperirea cu țiglă, urmând ca anul următor să continuăm lucrările cu închiderile bucătăriei, precum și cu elemente de zidărie și fierărie necesare.

Componenta sociologică este esențială oricărui demers de intervenție de arhitectură sau restaurare, mai ales în lucrul cu o comunitate locală mixtă: români, sași și rromi. De mare ajutor ne-a fost Ștefania Cotei, care ne-a vorbit despre Folclor, Multiculturalism și Temporalitate: Elemente Contemporane ale Integrării Romilor în Transilvania.

Tradiție și Tehnologie – Tehnici de restaurare și vizualizări ale patrimoniului în VR la Dealu Frumos” – Filială Teritorială București a OAR și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Pe baza modelării 3D realizate în 2022, în cadrul proiectului „Tradiție și tehnologie – Documentarea digitală a Ansamblului Bisericii Fortificate din Dealu Frumos”, proiectul trece la următorul nivel de identificare a degradărilor în sit și, cu ajutorul unor restauratori specializați pe diferite materiale, propune soluții de remediere.

Proiectul răspunde la nevoia de instruire practică a viitorilor specialiști în domeniul patrimoniului cultural (arhitectură – restaurare) cu privire la utilitatea folosirii instrumentelor digitale și a aplicațiilor de realitate virtuală pentru studierea și înțelegerea arhitecturii de patrimoniu, în scopuri didactice, dar și practice (restaurare). Am dorit să le prezentăm studenților și stagiarilor câteva instrumente digitale utile pentru rezolvarea unor probleme din activitatea lor profesională, dar și tehnicile de restaurare aplicabile pe niște cazuri concrete. Proiectul a îmbinat folosirea noilor tehnologii în proiectarea de arhitectură și tehnicile practice de restaurare, cu cercetarea, documentarea și contextualizarea patrimoniului cultural transilvănean.

Proiectul a constat într-un workshop de 3 săptămâni, împărțit în trei serii, cu 20 participanți/serie, studenți, stagiari și pasionați, interesați de investigarea patrimoniului construit. Workshopurile au inclus zidărie de piatră, îmbinări de lemn și țiglă tradițională.

Activitățile au fost:

– prelegeri cu specialiști în arhitectură, restaurare, istorie și vizuaizări 3D (Jan Huselmann, Cristina Constantin și Cosmin Pavel, Liviu Gligor, Ioana Ardelean, Martin Rill, Călin Șuteu);

– identificarea degradărilor pe baza vizualizărilor realizate anul trecut;

– identificarea unor degradări similare în spațiile administrate de UAUIM din Dealu Frumos, în care se pot face intervențiile de restaurare din punct de vedere legal;

– realizarea unor intervenții de restaurare/reabilitare ale elementelor degradate, inclusiv transportarea și montarea unei structuri de sprijin pentru turnul de NV a Ansamblului Bisericii Fortificate de la Dealul Frumos;

– prezentarea unor modele de patrimoniu arhitectural redate în realitate virtuală la care sunt invitați și membrii comunității locale (casca VR și sistemul informatic aferent).

Revista sITA – Studii de istoria și teoria arhitecturii/ Studies in History and Theory of Architecture 11/2023 – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Descriere generală

Revista este o publicație de istoria și teoria arhitecturii integral în limba engleză (cu rezumate extinse în limba română), cu o înaltă ținută științifică, garantată de urmărirea cu strictețe a procedurii double blind peer review și de componența extrem de prestigioasă a Consiliului Științific (https://sita.uauim.ro/scientific-committee).

Revista a fost indexată în Arts and Humanities Citation Index (Web of Science), gestionat de Clarivate Analytics (fosta ISI Thompson Reuters), cea mai prestigioasă indexare pe plan mondial pe care o poate obține o revistă cu profilul științific al sITA. (Pentru context, doar 51 de reviste de arhitectură și urbanism, cele mai importante și relevante din lume, sunt indexate în această bază de date, dintre care doar alte două din Europa Centrală și de Est, respectiv din Slovacia și Croația). De asemenea, revista este indexată în Scopus, EbscoHOST, CEEOL (Central and Eastern European Online Library), Index Copernicus, Ulrichsweb, ERIH PLUS, Scipio, DOAJ, Google Scholar și WorldCat.

În 2020, revista a fost recunoscută de CNCS prin includerea în categoria A din domeniul Științelor Umaniste.

Finanțare 2022-2023

Pentru anul 2023, ne propunem menținerea standardelor academice și grafice ridicate ale numerelor de până acum, consolidându-ne poziția pe piața națională, regională și internațională a publicațiilor științifice de specialitate și încercând să punem bazele unei tradiții de excelență.

Acest nou volum, “Ozymanides 3.0. Afterlives of the Architectural Ruin” deschide discuția despre moduri posibile de a vedea viața de după moarte a ruinelor contemporane, făcând apel la contribuții care se întreabă dacă ruinele mai pot avea astăzi o valoare expresivă, simbolică, funcțională sau critică. Chiar in momentul acesta se produc tot mai multe ruine, făcând din nou din dezastre și pierderi singura măsură a atenției noastre. Nu doar arhitecturile, patrimoniul cultural, orașele și viețile sunt zilnic amenințate de distrugere, ci ruina însăși pare să fie din nou pusă în pericol prin vandalizare, strămutare și jaf, sfârșind prin a dispărea cu totul.