Caietele DACOMOMO-RO 2019-2024 – Asociația DaCoMoMo România
Lect.dr.arh. Irina Băncescu (UAUIM), editor;
Asist.dr.arh. Andreea Boldojar (UAUIM), editor, coordonator proiect;
Lect.dr.arh. Toader Popescu (UAUIM), coordonator financiar;
Autori:
prof. dr. arh. Ana Maria Zahariade (UAUIM);
lect. dr. arh. Irina Băncescu
asist. dr. arh. Andreea Boldojar (UAUIM)
prof. dr. arh. Dana Vais (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca)
conf. dr. arh. Cristina Purcar (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca)
lect. dr. arh. Toader Popescu (UAUIM)
prof. dr. arh. Ruxandra Nemțeanu (Universitatea Spiru Haret)
prof. dr. arh. Virgil Pop (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca)
dr. arh. Raluca Munteanu
Ruxandra Sacaliș
Marius Moldovan
Ana Chiricuță (Pro Patrimonio)
lect. dr. arh. Irina Tulbure
asist. dr. arh. Laura Popa-Florea
drd. arh. Zenaida Florea (UAUIM)
drd. arh. Alexandra Ioana Radu (UAUIM)
Descriere
Asociația DOCOMOMO România a lansat proiectul de publicare a unor studii făcute de membrii asociației într-un prim volum bilingv (ro-en): Caietele DOCOMOMO-RO (2019-2024), Nr. 1./2026.
Volumul descrie peisajul arhitecturii moderne din România care dezvăluie o complexitate surprinzătoare și insuficient explorată și reclamă o relectură critică consistentă și consecventă, în acord cu direcțiile internaționale actuale ale studiului și protejării modernismului. Deși eterogene, cele șapte contribuții reunite în acest prim număr al Caietelor Docomomo-Ro (2019-2024) reflectă o tendință convergentă: aceea de a depăși lectura tradițională – lineară și monolitică – a arhitecturii secolului XX, propunând, în schimb, o perspectivă plurivocală asupra modernismului românesc – de la scara teritorială la cea a detaliului de arhitectură, de la expresii canonice la manifestări hibride, de la programe reprezentative și clădiri iconice la arhitecturi tipologice ale cotidianului, de la experimente tehnice la aspecte de natură socială.
Un numitor comun al tuturor studiilor și, deopotrivă, al acțiunilor recente ale Docomomo_România îl constituie evidențierea precarității accentuate a acestui tip de patrimoniu, în absența unui cadru de politici publice coerente și proactive: concluziile converg spre necesitatea urgentă a recunoașterii valorilor sale și, în consecință, a adoptării unor măsuri de protecție din partea tuturor actorilor implicați. De asemenea, contribuțiile din acest număr propun o reconfigurare necesară a cadrului tehnic prin care arhitectura modernă din România este documentată, analizată și protejată. Pornind de la identificarea valorilor acestui patrimoniu, ele demonstrează că modernismul românesc prezintă o diversitate tipologică, constructivă și materială care reclamă instrumente de evaluare calibrate specificului contextului local, dar compatibile cu standardele internaționale Docomomo și ICOMOS.
Volumul a fost expediat către Docomomo International în Olanda, Docomomo European Chapters în Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Elveția, Finlanda, Germania, Grecia, Slovenia, Spania, Portugalia, Turcia; biblioteci din țară și străinătate, Universitatea Politehnică Timișoara, Politecnico di Milano.
