Zilele culturii urbane la „Uzina de apă”, Suceava, ediția a XI-a, 2024 – Filiala Teritorială Nord Est a OAR

Descriere generală

Zilele culturii urbane la „Uzina de apă” este un eveniment organizat de Filiala Teritorială Nord Est a OAR începând cu anul 2011, la Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj „Uzina de apă” din Suceava, pentru a consacra vocația pentru patrimoniu a acestui spațiu (care a obținut, printre alte distincții, premiul Bienalei Naționale de Arhitectura – ediția 2014, la secțiunea arhitectura patrimoniului cultural) și pentru a pune în lumina reflectoarelor anumite teme de interes pentru arhitecți, societatea civilă și autorități locale.

Finanțare 2023-2024

Tema acestei ediții a fost „Patrimoniul arhitectural o valoare vulnerabilă, impactul acțiunii umane asupra fondului construit”. Tema a urmărit aprofundarea multiplelor aspecte legate de vulnerabilitatea arhitecturii în fața acțiunii umane și depistarea unor mecanisme benefice si eficiente pentru a susține calitatea arhitecturală a construcțiilor. Caracterul perisabil și vulnerabil al arhitecturii, care necesită de fapt o reînnoire periodică, reparații sau înlocuiri de material, adaptări funcționale și reconversii, ne poate surprinde, obișnuiți fiind cu definițiile arhitecturii care fac referire la soliditatea și perenitatea acesteia.

Tema propusa anul acesta s-a concentrat asupra degradărilor datorate intervențiilor directe ale omului, încercând să le detalieze și să le aprofundeze. Pentru ilustrarea temei au fost prezentate exemple de intervenții neadecvate din județele Suceava și Botoșani, alături de exemple de bune intervenții sau de remediere a unor situații nefericite. Acestea au fost reunite în expoziția tematică expusă în spațiul „Uzinei de apă”.

Expoziția a fost însoțită de o conferință care a reunit specialiști și teoreticieni din arhitectură și domenii conexe, inclusiv din administrație, alături de doctoranzi și studenți cu preocupări în legătură cu tematica propusă. Conferința a fost urmată de o dezbatere a în cadrul unei mese rotunde.

Au avut loc, de asemenea, deplasări tematice în județele Suceava și Botoșani, alături de alte evenimente muzicale și culturale.

Tabăra de creație arhitecturală – Lăzărești 2024 – Fundația Nagy István Alapitvány

Descriere generală

Taberele de creație arhitecturală pleacă de la premisa că scopul educației de arhitectură la nivel liceal trebuie să fie înzestrarea elevilor cu un set de cunoștințe, abilități și deprinderi, care să îi ajute în viitor. Acestea includ o educație vizuală complexă, cunoștințe de bază din domeniul arhitecturii, noțiuni de cultură arhitecturală și o formă de gândire deschisă. Elevii trebuie să recunoască valorile din jurul lor și să aibă respect față de ele, să fie pretențioși și totodată conștienți de responsabilitatea care decurge din acțiunilor lor. Dezvoltarea capacității elevilor de a lucra în grup, colaborarea cu ceilalți, acceptarea opiniilor altora și purtarea de discuții constructive sunt esențiale, iar exersarea acestora trebuie să înceapă cât mai devreme. Dorim ca elevii să fie capabili de a formula și susține o idee, să înțeleagă procesul creativ, iar aceasta să devină o activitate conștientă. 

Tabăra de creație de arhitectură oferă o modalitate de învățare experiențială, unde elevii sunt implicați ca părți active, prin experiențe directe, într-un cadru fără constrângeri. Aceste experiențe cuprind, de fapt, tot procesul creativ, începând de la concept, prin realizarea proiectelor în echipă, pană la executarea efectivă a unor obiecte sau construcții, proces care presupune legătura cu situații, împrejurări, materiale, situri, meserii reale. 

Rolul profesorilor arhitecți este de ghizi și mediatori între elevi în procesul creativ. Elevii se confruntă cu propriile abilități psihice și fizice, se instruiesc unii pe alții, conștientizează propria experiență cu scopul de a evolua spre autonomie și responsabilitate. 

Finanțare 2023-2024

Tabăra de creație arhitecturală – Lăzărești 2024 este a 18-a tabără organizată de Liceul de Arte „Nagy lstvan” din Miercurea Ciuc,  în parteneriat cu Colegiul Național de Arte din  Târgu Mureș.

Satul Lăzărești, parte a comunei Cozmeni din județul Harghita, are patruzeci de surse cunoscute de ape minerale. La unul dintre aceste izvoare se află Baia Mestecăniș sau Fortyogófürdó (Baia Bolborositoare), menționată în surse scrise încă din secolul al XVII-lea. Baia este un loc important pentru comuntatea din zonă, cu un mic izvor, o piscină de 3x5m², o mofetă, o groapă de nămol, două băi pentru picioare (aflate într-o stare avansată de degradare la începutul proiectului), o casă de oaspeți și o filigorie cu chicinetă unde localnicii organizează deseori picnicuri. Baia de nămol și mofeta sunt folosite nu doar de săteni, ci și de vizitatori de pretutindeni care vin să se recupereze la recomandarea medicului. 

Baia termală a revenit în centrul atenției în anul 2001, când, la inițiativa unor ONG-uri, localnici entuziaști și numeroși voluntari au restaurat băile, pentru a le integra într-un circuit extins al băilor termale din zonă. Structurile ridicate prin acest program s-au degradat parțial de-a lungul timpului, iar primăria a inițiat un program de revitalizare și extindere, în care se va încadra și Tabăra de creație. 

Tema taberei a fost crearea de construcții care să răspundă nevoilor vizitatorilor. Sursele de documentare s-au raportat la elemente tradiționale din viața satului, precum băncile pentru odihnă din fața bisericilor și a gospodăriilor și la folosirea tehnicilor tradiționale într-un context contemporan (materiale, îmbinări, formă, proporții).

Rezultatele au fost după cum urmează: 

– vechile băi pentru picioare au fost înlocuite cu altele noi, din stejar, cu balustadă, bănci și loc de odihnă; 

– au fost realizate două suprafețe podite, una cu loc de odihnă și masă cu bănci, cealaltă potrivită pentru gimnastică; 

– a fost construită o potecă cu trepte, presărată cu pietre și mulci, până la bazin, pentru a oferi acces în siguranță la acesta; 

– bazinul de nămol, care anterior era doar un cadru din lemn, a fost transformat într-o construcție cu trepte și două locuri de odihnă. 

Între filoSOFIE și Meșteșug – Fundația Archaeus

Descriere generală

Proiectul face parte din programul ALP/Alternative Learning Program (șantier, tehnologie aplicată, multidisciplinaritate), ce se desfășoară încă din 1998, ca experiment. Începând cu 2010, la Dealu’ Cerului, în inima Rezervației Naturale Cheile Nerei, aceasta s-a deschis spre participare internațională. Aici, în fiecare an, arhitectura, ingineria, fotografia, filosofia, muzica, filmul, design-ul, urbanismul, arta culinară și multe altii domenii se regăsesc împreună pentru 3-4 săptămâni.

Finanțare 2023-2024

Prin acest proiect, Fundația Archaeus și-a propus următoarele obiective:

– însușirea de aspecte ce țin de analiză mentală a unei situații prin prisma unei gândiri de tip filosofic, interogativ;

– interacțiunea cu specialiști în domeniile filosofiei, designului și a meșteșugului;

– integrarea în procesul creației a noțiunilor prezentate în cadrul conferințelor susținute;

– dezvoltarea, în funcție de domeniu, a anumitor competențe specifice precum îndemânarea manuală, sinteza, logica si expresia materialității în relație cu tehnologia;

– oferirea de mentorat și modele viabile studenților participanți.

Proiectul marchază cea de-a 8-a ediție a ALP/Alternative Learning Program și a fost organizat pe 3 ateliere, fiecare atelier câte o săptămână.

Săptămâna 1 – FiloSOPHIA și arhitectură: Au fost dezbătute teme diverse, de la Vitruviu la Aristotel și de la Seneca la Baudrillard, între cei 2 filosofi, 3 arhitecți și 18 studenți la diverse specializări participați la activități. Texte au fost compuse de echipe mixte, în fiecare seară, pe tema zilei. Atelierele au inclus conferințe zilnice susținute de profesori de marcă ai Facultății de Filosofie ai Universității Timișoara, respectiv ai Facultății de Arhitectură de la Timișoara și Iași.

Săptămâna 2 – DESIGN și arhitectură: Au fost organizate 3 ateliere diferite, design textil, design de obiect și design de iluminat pentru spațiile folosite de către participanți. Echipe mixte au trecut prin procesul complet de design, de la problematizare și prime schițe, la prototipare și execuția efectivă a obiectelor în studiu: beanbag-uri, închiderea textilă de la pavilionul administrative, iluminatul spațiului de conferințe . Coordonatorii celor 3 ateliere au fost și juriul care a distribuit fondul de premiere. Premiul I este în proces de detaliere și va fi executat în Școala de vară din 2025.

Săptămâna 3 – MEȘTEȘUG și arhitectură: În cadrul acestuia, s-a derulat procesul complet de teoretizare, pontuire, despicare, finisare, tratare și montaj a șindrilei tradiționale pe structura realizată cu un an înainte. Ion și fiul, Raul, familia Berindea au lucrat alături de echipa de studenți la atelierul de șiță, dezvăluind tainele meșteșugului și trecând prin toate etapele de lucru.

ALEGE ARHITECTURA! ediția 2024 – Filiala Teritorială Nord Vest a OAR

Descriere generală

ALEGE ARHITECTURA! s-a născut în cadrul parteneriatului dintre Filiala Nord Vest a Ordinului Arhitecților din România și Colegiul de Arte din Baia Mare, parteneriat care are ca principal scop susținerea învățământului liceal de arhitectură local.

Pe lângă susținerea orelor de proiectare de arhitectură, filiala s-a implicat în acordarea unor premii și diplome anuale la fiecare clasă de arhitectură pe baza unor concursuri de proiecte jurizate la final de an școlar de către arhitecți reputați, membri ai filialei. Pe măsura trecerii anilor, filiala a considerat necesar ca proiectele de atestat ale elevilor să fie expuse și prezentate în cadrul unor evenimente publice ample, pentru ca absolvenții să înțeleagă și să își asume rolul social al arhitecturii dincolo de porțile școlii. De asemenea, proiectul facilitează întâlnirea liceenilor cu reprezentați au universităților de profil din țară, pentru ca aceștia să poată alege universitatea dorită.

Finanțare 2023-2024

În data de 13 iunie 2024 am organizat vernisajul lucrărilor de atestat ale elevilor Colegiului de Arte Baia Mare, secția Arhitectură și design, promoția 2024, coordonatori prof. arh. Cătălin Anghelescu, prof. design Felix Feldman și prof. design Mirel Caiță. Expoziția a fost amplasată în Piața Libertății din Baia Mare.

În contextul stabilirii de noi punți de comunicare între factorii implicați în educație (elevi – profesori – părinți – public), tema de anul acesta a propus amenajarea in incinta Colegiului de Arte Baia Mare a zonei cuprinse între corpurile de clădire 1și 2, terenul de sport și aleea Parcului Tineretului, amenajare ce cuprinde structuri pavilionare versatile menite să găzduiască mici concerte în aer liber, expoziții de artă, zonă ce va facilita interațiunea între elevii cu specialități diferite sau între elevi și dascăli.

Pe lângă susținerea și expunerea lucrărilor de atestat și vernisarea expoziției, elevii au avut prilejul să asculte și apoi să participe interactiv la discuții cu studenții invitați. Acestia sunt băimăreni, fosti absolvenți ai Colegiului si nu numai, care au împărtășit experienta, activitațile si dezvoltarea lor pe parcursul anilor de studenție. Întâlnirea cu studenții de la cele trei facultăți de arhitectură din țară: București, Timișoara și Cluj-Napoca a starnit entuziasm in randul elevilor si i-a provocat la un exercițiu de imaginație în ceea ce priveste viitorul lor ca student si apoi ca arhitecți.

Expoziția se află în continuare spațiul public, fiind amplasată pe gardul exterior al Colegiului de Arte, fiind foarte vizibilă pentru publicul larg.

Workshopul SF(a): Societate, Film, Arhitectură, ediția a III-a – Filiala Teritorială Iași a OAR

Descriere generală

SF(a): Societate. Film. Arhitectură este o inițiativă trans-disciplinară care pune accent pe instrumente educaționale non-formale și care utilizează cinematografia științifico-fantastică ca punct comun de referință. Peliculele selectate descriu societăți distopice ipotetice, secvențe temporale încă îndepărtate, dar totuși nu imposibile, care conferă noi perspective asupra unor structuri sociale alternative. Rolul acestora este de a provoca o reflecție critică asupra ideologiilor predominante într-o etapă istorică și de a stimula imaginarea și construirea un viitor alternativ.

Peliculele analizate, la rândul lor bazate pe nuvele sau romane de referință, sunt studiate în corelare cu stilul arhitectural portretizat. SF(a) propune un proces creativ menit să îmbunătățească capacitatea studenților de a evalua critic, decodifica și interpreta un conținut eminamente vizual. Demersul include două tipuri de activități (prelegeri publice și activități practice) și este etapizat în cinci etape:  

1. Studiul de caz – alegerea unei pelicule de cult ilustrative pentru o perioadă istorică și pentru un stil arhitectural; 

2. Analiza narativă  – identificarea interconexiunilor dintre arhitectură/ oraș și contextul socio-cultural portretizat; 

3. Deconstrucția hermeneutică – prelegeri și discuții libere structurate pe domenii distincte ale cunoașterii: arhitectură, filosofie, istorie, design, cultură vizuală, literatură, sociologie, tehnologie; 

4. Potențialul – identificarea potențialului de interpretare grafică și textuală a conceptelor evidențiate în etapa anterioară: Laboratorul de Afișe alternative și Laboratorul de cronici literare și de film; 

5. Dezbatere – expoziție și discuții libere pe marginea afișelor alternative și a cronicilor rezultate în urma acestui proces trans-disciplinar. 

SF(a): Societate. Film. Arhitectură celebrează, în toate dimensiunile sale, ideea de „împreună”. Studenți, profesori, arhitecți, designeri, artiști, ingineri, fotografi vizionează, descoperă, discută, argumentează, învață, lucrează, dezbat, evaluează, augmentează și potențează împreună un univers sensibil și personal a cărui unică cale de acces este filmul. 

Finanțare 2023-2024

Tema SF(a) sezonul 3 este „A Clockwork Orange & Brutalism”. Ediția a III-a se concentrează asupra filmului „Portocala Mecanică” (A Clockwork Orange, Stanley Kubrick, 1971), realizat după romanul omonim al lui Anthony Burgess.

Lectorii invitați în cadrul SF(a) sezonul 3 au fost: Dan Perjovschi (artist vizual), Dana Vais (Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UTCN), Matei Bejenaru (Facultatea de Arte Vizuale și Design, UNAGE), Anca Horvath (Laboratorul de Cercetare pentru Artă și Tehnologie, Universitatea Aalborg, Danemarca), Viola Ruhse (Universitatea pentru Educație Continuă Krems, Austria), Radu Cucuteanu (istoric și publicist), Emanuela Ilie (Facultatea de Litere, UAIC), Silviu Teodor-Stanciu, Facultatea de Arte Vizuale și Design, UNAGE. Tutori la cele două laboratoare au fost cadre didactice ai Facultății de Arhitectură (TUIASI): Nely Vînău, Tiberiu Teodor-Stanciu, Ana Cristina Tudora, Gabriel Tudora.

Au participat 108 persoane (studenți la arhitectură, litere, arte vizuale și design). Rezultatele au fost 57 de postere alternative și 19 cronici literare și cinematografice.

FOR SIBIU | FOR VÂLCEA – platforma de dialog urban – Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a OAR

Proiectul FOR SIBIU | FOR VÂLCEA – platforma de dialog urban înseamnă continuarea proiectului pilot FOR SIBIU – platformă de dialog urban, finanțat prin Timbrul de arhitectură în sesiunea din primăvara lui 2022, pentru ca rezultatele acestuia să poată fi valorificate, amplificate și extinse în cadrul filialei, incluzând municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Scopul proiectului este promovarea arhitecturii de calitate și generarea de discuții critice despre arhitectura investițiilor publice/de interes public și dezvoltarea culturii arhitectural-urbane în rândul comunității, pentru a seta niște standarde înalte de referință pentru mediul construit.

Valorile proiectului sunt: dezvoltarea culturii arhitectural-urbane, abordarea integrativă/holistică profesională a tuturor subiectelor, incluziunea socială, dezvoltarea comunității și prioritizarea stării de bine a ecosistemului, transparența și participarea la procesul decizional.

Principalele componente ale proiectului:

– educație pentru o cultură arhitctural-urbană;

– expoziții în spațiul public (în Sibiu și Râmnicu Vâlcea);

– expunerea publică a opiniei profesioniștilor – implicarea comunității în procesul decizional necesită o bază informativă profesională;

– exemple de bune practici – aplicații concrete ale principiilor susținute de specialiști, surse de inspirație pentru comunitate și resurse pentru profesioniști și administrația locală;

– inițiere și moderare dialog între principalii actori urbani – întâlniri tip Agora în spațiul public;

– cooptarea de contributori, activatori, ambasadori în comunitate pentru susținerea demersului.

Itinerarea expoziției „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” – Asociația FABER

„Semnalizatoare — Designul nu este un panou de bord” e o expoziție care explorează cum poate designul să intermedieze inițiative colaborative ce depășesc limitele parametrilor standard de producție. Ancorată în cadrul contextual oferit de un raport comisionat, „Economia Timișoarei: Distribuția teritorială a economiei în zona metropolitană Timișoara”, expoziția a invitat practicieni multidisciplinari să colaboreze cu cercetători locali, interpretând datele statistice prin filtre specifice designului aplicate apoi pe diverse dispozitive, corpuri, agenți, medii, forțe și rețele. Aceste colaborări au construit pe cercetările existente, au valorificat rețeaua de inginerie locală și au interacționat cu sisteme de cunoaștere consacrate din interiorul și dincolo de ecosistemul industrial al Timișoarei. Proiectele rezultate converg la intersecția asimetriilor informaționale dintre discipline, etape ale lanțului de aprovizionare, procese computaționale, imaginația colectivă, culturi materiale și peisaje fabricate. Prin observarea și reinterpretarea căilor de navigare a acestor asimetrii, lucrările semnalează prezența, caracterul ascuns și transformarea iminentă a designului în România. 

Expoziția ”Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord”, parte din seria de trei expoziții a programului Bright Cityscapes – la rândul său parte din programul oficial al Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2023 –, propune un mod inedit de citire a practicilor creative. O lectură realizată în strânsă relație cu sistemul academic și economic din care facem parte și în același timp puternic conectată la spațiul urban ca mediu primordial de dezvoltare și consum al acestor practici, lucrările din expoziție propun punți de colaborare și conexiune între lumi și domenii și constituie o privire proaspătă și atent documentată asupra designului contemporan. 

Integrarea expoziției în cadrul programului Romanian Design Week 2024, reunește acest tip de conținut cu cele mai noi realizări ale designerilor români, lărgind astfel posibilitățile de înțelegere și reflexie asupra rolului profesiilor creative în economia și orașul contemporan.

Grădini de București. Proiect de cercetare – Identitate și recuperare – SYAA ARHITECTURA SRL

Proiectul a urmărit identificarea și documentarea unor grădini istorice bucureștene mai puțin cunoscute, prin cercetare de teren, arhivistică și bibliografică. Scopul a fost clasificarea acestora în tipologii specifice și analiza lor din perspectivă istorică, arhitecturală, peisagistică și botanică. Având în vedere riscurile generate de densificarea urbană, lipsa întreținerii și schimbările climatice, precum și lipsa unei viziuni critice asupra subiectului grădinilor urbane private, am considerat necesar documentarea lor în scopul cunoașterii și a construirii unei identități pierdute.

Demersul se bazează pe surse documentare, reprezentări vizuale și mărturii orale, evidențiind faptul că aceste grădini, deși parte a identității orașului, sunt insuficient studiate și protejate. Proiectul are relevanță locală și națională, putând fi extins și adaptat altor contexte urbane.

Echipa interdisciplinară, formată din arhitecti, peisagisti și studenți (la arhitectură de interior și agronomie), a realizat cercetări prin relevee, inventare și interviuri, rezultatele fiind diseminate prin materialele rezultate expuse la evenimente și publicații. Istoricul de arta a făcut o cercetare căutând în arhivele picturilor secolului trecut care relevă o anumită atmosferă și identitate a curților și grădinilor perioadelor respective. Artista invitat a cuprins în desen rezultatele studiului, oferind o viziune inspirată asupra unor identități ale grădinilor.

În etapa următoare, dorim să extindem studiul cu încă 2-3 grădini, să includem cercetarea literaturii pe perioada secolului trecut, precum și o cercetare de arhivă fotografică și istorică. Odată ce toate studiile menționate mai sus vor fi realizate, urmează să publicăm un album: ”Grădini de București”. Transformarea cercetării într-o grădină va fi posibilă într-o etapa viitoare, însemnând că vom implementa parțial concluzii și idei într-o grădină concretă. Se va iniția un proiect pilot pentru recunoașterea acestor grădini ca parte a patrimoniului bucureștean, explorând soluții juridice pentru protejarea lor.

Mozaicul Marelui Palat din Constantinopol. Semnificație, tehnică și conservare/ The Mosaic of The Great Palace of Constantinopole. Meaning, Technique and Conservation – Asociația Art Conservation Support (ACS)

Conținutul cărții se bazează pe etape succesive în dezvoltarea de noi teorii privind mozaicul, fiind împărțită în trei. Prima parte explică datele tehnice și se adresează unui public mediu informat. A doua parte descrie materialul științific, bazat în mare parte pe mozaicurile Palatului din Constantinopol, și necesită o înțelegere mai profundă a detaliilor de producție a mozaicului și o tratare mai complexă a părții generale. Secțiunea finală conține observații pe teme specifice, cum ar fi ipoteze de datare, cronologii generale de istoria artei și comentarii privind descrierea mozaicurilor. Aceste subiecte se adresează în mod direct specialiștilor și, prin urmare, sunt scrise întro manieră specifică fiecărui subiect în parte.

„În cartea sa, Peter Berzobohaty-Gastl ne propune o călătorie captivantă în lumea mozaicului. Istorie, tradiție, iconografie, cartea pune laolaltă un material foarte valoros, atât pentru artiștii mozaicari, restauratori, cât și pentru un public general. Pentru toți aceștia, doar înțelegerea în detaliu și în profunzimea tehnologiilor și materialelor folosite poate asigura alegerea metodelor potrivite, corecte, de conservare a operei de artă, oricare ar fi natura acesteia. 

Peter Berzobohaty-Gastl este, în mediul său profesional, un bine cunoscut restaurator de pictură murală și tencuieli istorice, cu accent pe mozaicuri, având o experiență profesională remarcabilă. A fost principalul coordonator al proiectelor internaționale de conservare a mozaicului Marelui Palat din Constantinopol și ale mozaicurilor din Hagia Sofia din Istanbul, precum și profesor invitat la Academia de Arte Frumoase din Viena. Peter Berzobohaty-Gastl este extrem de pasionat de tehnica de realizare a mozaicurilor antice târzii și bizantine, iar această carte prezintă rezultatele cercetărilor sale de peste treizeci de ani.”

Maria Dumbravician

În etapa de aplicare, proiectul s-a numit „Mozaicuri fabuloase” și acesta este titlul sub care poate fi găsit în raportul evaluatorilor.

Conversii. Carte-laborator – igloo media

„Conversii. Carte-laborator” este o apariție editorială inedită ce ilustrează exemple contemporane de conversie arhitecturală din România, în care clădiri din patrimoniul industrial, religios, militar, comercial au fost readaptate și revalorificate printr-o dimensiune culturală și artistică: Atelierele Malmaison, Casa Tranzit, Atelierele Scânteia, FABER, La Centrală (Slănic-Moldova), The Ark, Baia Turcească, Bastionul Theresia, ARCUB, Palatul Universul și MultipleXity (MX). Lor li se alătură două studii de caz dedicate unor inițiative emblematice, cu statut aparte, Mina („Planeta”) Petrila, respectiv Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, precum și un eseu introductiv al prof. Augustin Ioan, care oferă o privire teoretică asupra fenomenului conversiei arhitecturale. 

Realizarea albumului a presupus cercetare de arhivă și teren, interviuri cu reprezentanții spațiilor și proiectelor prezentate, lucrul cu ample arhive fotografice, precum și o atenție specială acordată dimensiunii grafice și tipografice a cărții, care are un vădit caracter experimental, reflectând astfel ideea de studiu „neterminat”, infinit, într-un perpetuu provizorat, asemenea clădirilor selectate în sumar.  

Miza albumului a fost de a documenta transformările funcționale și arhitecturale ale acestor clădiri/spații/proiecte, în încercarea de a surprinde într-o formă fixă, ca într-o arhivă a trecutului și prezentului, fragmente de societate care s-au tot schimbat în istoria recentă. Colecția celor 13 astfel de spații aduce în discuție teme esențiale pentru peisajul cultural românesc contemporan: fragilitatea clădirilor moștenite; statutul incert al unora dintre ele; contradicții ale fenomenului conversiei, în care mereu ce se pierde și ceva se câștigă; fragilitatea statului culturii, artei și a artiștilor independenți în general, capabili însă să revitalizeze spații periferice, aflate în așteptare, și odată cu ele comunități întregi; potențialul acestor spații, prin documentarea unor exemple de bună practică, atât prin investiții substanțiale, cât și prin acțiuni „improvizate”, cu mijloace restrânse. Toate ilustrează, astfel, forme de reziliență prin cultură și arhitectură, reușind să vitalizeze nu doar clădiri, ci și comunități și spații urbane mai largi.  